„Statu la vase în Lunea Paştelui” – obicei popular cu origini străvechi, unic în România, păstrat în comuna Şugag, Alba

Data: 22 Aprilie 2017

„Statu’ la vase în Lunea Paştelui”, unul dintre cele mai vechi obiceiuri populare româneşti, se păstrează, în a doua zi de Paşti, la Şugag, sărbătoarea fiind organizată şi în acest an de comunitatea locală şi de Centrul de Cultură „Augustin Bena” din Alba.

Etnologii spun că obiceiul „Statu’ la vase” ar data din perioada tracilor şi este un străvechi obicei, unic în ţară, ce reuneşte atât sărbătorirea întemeierii unei familii cât şi sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului, conform unui comunicat al Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Întrerupt în anul 1990, obiceiul a fost reînviat în 2008 cu implicarea Bisericii, a administraţiei locale şi a Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba. Conform tradiţiei, în Lunea Paştelui, în curtea bisericii din Şugag, are loc o ceremonie prin care tinerele familii primesc obiecte pentru noua lor gospodărie.

Sărbătoarea a avut loc în curtea bisericii ortodoxe din Şugag unde s-au adunat pentru „Statu’ la vase” 18 familii tinere care s-au căsători în decursul ultimului an, acestea primind, conform tradiţiei, lucruri şi vase necesare pentru întemeierea noii gospodării. Sărbătoarea de la Şugag a inclus un spectacol folcloric cu artişti din judeţul Alba şi invitaţi.

„Statu’ la vase” este un obicei străvechi, la păstrarea căruia specialiştii Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba se implică împreună cu comunitatea locală. Este un obicei cu origini străvechi ce semnifică o uniune a comunităţii locale în jurul tinerei familii pentru a o sprijini să înceapă noua viaţă şi să îşi întemeieze gospodăria. „Statu’ la vase în Lunea Paştelui” este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Biserica Ortodoxă din Şugag şi Primăria Comunei Şugag.

Comuna Şugag, comună veche de oieri, se află la 30 de kilometri de Sebeş, fiind una dintre cele mai mari şi mai bogate localităţi de pe Valea Sebeşului. Comuna este atestată documentar încă din anul 1575 şi îşi trage numele de la apele tumultoase ce se scurg de pe versanţii munţilor, denumite în limbajul popular şugăgi. Şugagul are o suprafaţă de peste 250 de kilometri pătraţi şi peste 2.700 de locuitori, după cum se mai arată în comunicatul transmis de Centrul de Cultură „Augustin Bena” din Alba.