Studiu de caz despre grupurile vulnerabile, la Seminarul Teologic Ortodox din Dorohoi

Zilele trecute, la Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Iacob“ din Dorohoi, la iniţiativa Consiliului Şcolar al Elevilor, s-a desfăşurat un studiu de caz despre grupurile vulnerabile. Pe parcursul orelor de curs, 15 voluntari au purtat diverse etichete, cum ar fi: persoană cu dizabilităţi, bolnav de SIDA, copil bogat, dependent de droguri, persoană fără adăpost, refugiat din Siria, copil orfan, copil abuzat, tânăr obez, tânăr depresiv, cerşetor, fiu de preot, copil adoptat, persoană de etnie romă.

La finalul proiectului, după ce s-a aplicat un chestionar, fiecare voluntar a făcut aprecieri asupra felului în care a fost tratat de cei din jur şi sentimentele trăite.

„Nu a fost uşor să fiu în pielea unei persoane cu dizabilităţi, fiindcă unii colegi s-au comportat urât, iar alţii mi-au oferit o mână de ajutor. Spre deosebire de aceştia, profesorii m-au făcut să mă simt un copil normal. A fost o experienţă frumoasă, deoarece am conştientizat cât de greu este să fii o persoană cu dizabilităţi. Nu este uşor, dar am putea să le ajutăm să trăiască acelaşi vis ca şi noi.“ (Petronela Axinte, clasa a IX-a B)

„Ca o persoană bolnavă de SIDA m-am simţit marginalizat. Am conştientizat că deşi nu ştiau suficiente lucruri despre această boală, despre felul în care se transmite sau cum se tratează, colegii m-au făcut să mă simt «altfel» decât un copil normal. Profesorii au profitat de moment şi au făcut câteva precizări asupra acestui subiect. A fost interesant să mă aflu în această ipostază şi am învăţat că nu trebuie să discriminăm o astfel de persoană, ci, dimpotrivă, să îi fim un bun prieten.“ (Alexandru Frantiuc, clasa a X-a A)

„Când am aflat ce etichetă port mi s-a părut interesant... un copil bogat. Am crezut că este ceva normal, că nu voi fi privit diferit, dar m-am înşelat. Cei mai mulţi dintre colegi m-au ironizat. Mi-au cerut bani sau îmi spuneau să le cumpăr câte o casă. La sfârşitul zilei m-am simţit demoralizat pe plan sufletesc, pentru că am observat că aşa-numiţii prieteni nu au decât interese personale.“ (Dan Zăhărescu, clasa a X-a A)

„În această zi mi-am dat seama că nu este atât de uşor să ai pusă «o etichetă», mai ales în cazul persoanelor dependente de droguri. Majoritatea colegilor mi-au spus că nu este bine ceea ce fac, alţii au fost ironici. Consider că acest proiect a fost unul constructiv şi m-a făcut să realizez că toţi suntem oameni şi că nu ar trebui să ne comportăm altfel din cauza unor etichete… o astfel de persoană însă şi-a ales singură această cale. Noi am putea totuşi să îi arătăm că nu este calea cea bună şi că îţi poţi înfrumuseţa viaţa şi fără droguri.“ (Miruna Melania Precob, clasa a X-a B)

„În această zi am fost o persoană fără adăpost. Colegii s-au oferit să mă primească acasă la ei, iar unii mi-au dat bani. Mi-am dat seama că o astfel de persoană este fără adăpost, dar nu şi fără inimă. Ar trebui să ne comportăm normal cu astfel de persoane, pentru că uneori, deşi am vrea să ajutăm, putem să le jignim sau să le desconsiderăm. La început este nevoie de înţelegere, de răbdare şi de timp. A fost o experienţă unică şi m-a ajutat să-mi dau seama că uneori facem unele lucruri pe care le regretăm mai târziu.“ (Iordana-Ioana Sinculei, clasa a X-a B)

„Atunci când am aflat că pe parcursul zilei voi fi un refugiat din Siria, am fost surprins, deoarece nu mă aşteptam să primesc o astfel de «etichetă». Toţi colegii s-au amuzat, dar mai târziu au început să se comporte exact ca şi cu un refugiat, izolându-mă. Aş ajuta o astfel de persoană să se integreze în societate şi să relaţioneze cu cei din ţara noastră, pentru că nu toţi refugiaţii sunt terorişti, aşa cum greşit au înţeles unii! Mi-a plăcut mult acest proiect şi sper să repetăm această experienţă“ (Andrei Chichioacă, clasa a X-a A)

„Astăzi am fost un copil orfan şi mai mulţi colegi s-au oferit să îmi fie părinţi. Profesorii s-au comportat cu mine în spiritul studiului de caz. Aş încerca să ajut un astfel de copil luând legătura cu un reprezentant al unui centru de plasament. Mi-a plăcut acest proiect pentru că am colaborat frumos cu ceilalţi colegi şi cu profesorii.“ (Florin Eduard Grierosu, clasa a IX-a B)

„Fiind astăzi un copil abuzat, am avut un sentiment de tristeţe pentru că m-am pus în pielea unui copil care are probleme în familie. Mulţi colegi au fost de partea mea, m-au încurajat, mi-au dat îmbrăţişări, alţii însă au râs de mine, de situaţia mea. Profesorii m-au făcut să mă simt un copil normal. Dacă aş afla că un coleg de-al meu se află în această situaţie nu aş ezita să anunţ cadrele didactice şi persoanele care pot să ajute. A fost o experienţă frumoasă pentru că ne-a dat şansa să ne punem în pielea unei persoane vulnerabile.“ (Laura Greierosu, clasa a XI-a B)

„În mare parte replicile au fost în glumă pentru că ne cunoaştem, dar conştientizez faptul că aceleaşi replici se aplică şi în viaţa reală.“ (Cristian Tofan, clasa a XI-a A)

„Cred că pe viitor ar fi bine să fim mai atenţi şi să ne gândim de două ori înainte de a spune sau a face ceva“

„Astăzi am fost un tânăr depresiv. Colegii s-au comportat frumos, m-au îmbrăţişat şi mi-au fost alături. Am primit bomboane şi mâncare ca să fiu fericită“. (Alexandra Muha, clasa X-a B)

„Ca cerşetor, unii colegi mi-au oferit mărunţiş, alţii m-au alungat, dar în general au fost buni cu mine.“ (Bogdan Precob, clasa a XI-a A )

„Colegii mei s-au comportat ciudat, această etichetă a mea (fiu de preot) a fost luată mai mult în râs. Exemple: Că am bani, că sunt preferat de profesori, că îmi pot permite multe în această şcoală.“ (Cezar Murariu, clasa a XII-a A)

„Colegii mei s-au comportat normal, ca de obicei. Eu am fost un copil adoptat şi consider că este un caz fericit, întrucât un astfel de copil a avut şansa să crească într-o familie! (Diana Stan, clasa a XI-a B)  

„În cursul zilei de azi, colegii mei au avut un comportament destul de adecvat. Au fost unele ironii la adresa mea, însă nu  m-am simţit marginalizat din cauza etichetei pe care o purtam, cea de persoană de etnie romă“ (Lucian Prodan, clasa a XI-a A)

„Unii colegi de-ai mei mi-au dat bani, alţii mâncare, iar alţii m-au întrebat de ce nu muncesc sau de ce aştept în loc să fac ceva pentru situaţia mea. A fi un copil sărac nu înseamnă să fii un copil care cerşeşte sau să fii un copil neajutorat. Copilul sărac poate fi şi deştept şi descurcăreţ. El nu cere nici bani, nici mâncare, nici altceva pentru că dacă e sărac nu înseamnă că nu se descurcă sau că e leneş sau slab la învăţătură. (Elena Darie, clasa a XI-a B)

„Consider că am avut cu toţii de învăţat din acest proiect. Personal, mi-am dat seama că în unele cazuri am judecat pe cei din jur după aparenţe şi am greşit! Cred că pe viitor ar fi bine să fim mai atenţi şi să ne gândim de două ori înainte de a spune sau a face ceva!“ (Pr. prof. Vasile Ionuţ Creţu, consilier educativ)

Neplăcerile pe care ni le pricinuiesc unii şi aprecierile făcute asupra persoanelor dificile sunt o mărturie a propriilor noastre slăbiciuni, astfel că trebuie avut în vedere cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos, care spune: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi, căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi, iată, bârna este în ochiul tău? Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi, atunci, vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău“ (Matei 7, 1-5). (Iordana Ioana Sinculei, clasa a X-a B)