Târgurile din Bucureștiul de odinioară
Muzeul Municipiului București prezintă la Palatul Suțu expoziția tematică „Iarmaroc și negoț din Bucureștii de odinioară”. Târgurile care se organizau în Capitală, și nu numai, erau singura modalitate de a ieși din colectivitate, de a întâlni oameni din diverse zone ale țării, de a reuni structuri sociale și etnii diferite, înlesnind și favorizând atât un schimb economic, cât și unul de informații meșteșugărești, care se transmiteau direct.
Expoziția „Iarmaroc și negoț din Bucureștii de odinioară” aduce în atenția publicului atmosfera târgurilor și importanța piețelor din Capitală, prin expunerea unor documente, fotografii, litografii, dar și a altor obiecte care creionează aspecte ale unor activități culturale din vremuri apuse. Astfel, veți putea descoperi câteva repere istorice legate de târgurile și piețele de odinioară organizate în Bucureşti şi care au devenit, de-a lungul timpului, importante noduri culturale și economice. Oamenii se strângeau aici pentru a vinde și cumpăra mărfuri, a socializa și experimenta tradiții locale.
Unul dintre curatorii expoziției, Gabriel Constantin, consideră că „este interesant să știm cum se făcea negoțul odinioară și care erau piețele mari din Capitală, pe care azi nu le mai regăsim. În urbea bucureșteană au existat mai multe piețe, care s-au numit inițial târguri, precum Târgul de Sus, Târgul de Jos, Târgul de Afară sau Târgul Cucului, în timp ce spațiul destinat comerțului cu animale era cunoscut sub numele de obor. Cuvântul piață, de origine italiană, s-a folosit de la începutul secolului al XIX-lea, iar dispozițiile edilitare cuprinse în Regulamentul Organic prevedeau înființarea unor piețe situate fie la periferie, destinate comerțului cu lemne, fân sau cărbuni, fie în diferite locuri în interiorul orașului, pentru vânzarea de carne, fructe, legume sau pește, cu scopul de a nu spori aglomerația și de a păstra curățenia pe ulițele bucureștene. Era prima viziune coerentă de dezvoltare a Bucureștilor, care încerca să pornească timid pe drumul modernizării”.
Cel mai emblematic târg al Capitalei a fost „Târgul Moșilor”, care a luat naștere din suprapunerea „Târgului de Afară” (atestat din secolul al XVII-lea la marginea de est a orașului), care se numea așa pentru a se diferenția de vechiul „Târg Dinlăuntru”, aflat în apropierea Curții Domnești, astfel devenind un centru comercial activ și bogat, cu o funcție productivă și locativă, pe lângă cea comercială, spune Silvia Iordache, cel de-al doilea curator al expoziției. `La sfârșitul veacului al XIX-lea, târgul se ținea la bariera Moșilor. Organizat multă vreme rudimentar, târgul dobândește, la începutul secolului XX, aspectul unor semicercuri, care conduceau la standul destinat Familiei Regale, cu ocazia vizitei din joia Moșilor, acesta fiind momentul culminant al evenimentului. Apoi, de jur împrejur se întindeau mărfurile nenumăraților meșteșugari veniți din toate zonele etnografice de pe cuprinsul țării: lingurari, dogari, olari, fierari etc. În perioada interbelică, târgul se transformă într-o expoziție anuală a meșteșugarilor și a micilor industriași”, a adăugat Silvia Iordache.
Chiar dacă unele piețe s-au pierdut în negura timpului, Piața Obor de astăzi, respectiv zona de desfășurarea a „Târgului Moșilor”, reprezintă un loc cu o valoare istorică și simbolistic-memorială pentru orașul București. Expoziția de la Palatul Suțu în care aveți ocazia să descoperiți cum erau târgurile de altădată, va putea fi vizitată până în 26 octombrie 2025, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00. (A. D.)