Tătaru: „În acest moment, nu ne gândim la relaxare”

Eventualele măsuri de relaxare a restricţiilor nu sunt avute în vedere pentru perioada imediat următoare din raţiuni de securitate sanitară, susţine Grupul de Comunicare Strategică, după ce în spaţiul public au apărut astfel de propuneri de relaxare. La nivel european, Comisia Europeană recomandă precauții și ridicarea treptată a măsurilor de izolare, cu asigurarea capacității sistemului sanitar de a trata bolnavii şi de testare extinsă a populaţiei. 

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a făcut luni câteva precizări, având în vedere vehicularea în spaţiul public a unor propuneri referitoare la eventuale măsuri de relaxare a restricţiilor instituite pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Astfel, potrivit GCS, măsurile de combatere a răspândirii noului coronavirus trebuie strict respectate în continuare, iar eventuala relaxare a restricţiilor nu este avută în vedere pentru perioada imediat următoare din raţiuni de securitate sanitară. De asemenea, ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, luni, la un post tv, că autoritățile nu se gândesc la relaxare.  „Nu. În acest moment, nu ne gândim la relaxare. Încă mai avem o perioadă în care trebuie să avem acele precauţii, să atingem vârful şi să vedem efectele acestuia“, a spus Nelu Tătaru, precizând că nu se pune problema unei izolări a vârstnicilor pentru o perioadă mai lungă. 

De asemenea, ministrul sănătăţii a explicat că o evaluare a situației se va face după 15 mai, când expiră starea de urgență. „Pentru anumite localităţi şi focare, repet, se va începe cu o relaxare a numărului de ore în care putem ieşi, inclusiv vârstnicii. Se va începe cu o anumită relaxare a zonelor în care putem merge. (…) Trebuie să ne gândim că avem stare de urgenţă până pe 15 mai, iar după 15 mai să ne gândim la reevaluare“, a precizat Tătaru.

Pe de altă parte, autoritățile subliniază că în analiza referitoare la eventualele măsuri de relaxare a restricţiilor se va ţine cont de recomandările Comisiei Europene, care au fost prezentate săptămâna trecută, sub forma unei foi de parcurs, de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Recunoscând specificul fiecărei ţări, foaia de parcurs stabileşte trei principii-cheie care să fie aplicate pe baza unui calendar. Se recomandă astfel îndeplinirea unor criterii epidemiologice care să evidenţieze diminuarea răspândirii bolii pe o perioadă îndelungată, existenţa unor capacităţi suficiente în cadrul sistemului de sănătate (ţinând seama, de exemplu, de rata de ocupare a secţiilor de terapie intensivă şi de disponibilitatea cadrelor sanitare şi a materialului medical) şi a unei capacităţi adecvate de monitorizare, inclusiv capacitatea de testare la scară largă pentru a detecta şi a izola rapid persoanele infectate, precum şi capacitatea de localizare şi de urmărire.

(Cristina Zamfirescu)