Te Deum de Ziua Națională pe Colina Bucuriei

De Ziua Națională a României, miercuri, 1 decembrie 2021, Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit la Catedrala Patriarhală din Capitală o slujbă de Te Deum, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra poporului român dreptcredincios, precum și pentru darul unității într-o singură țară românească și creștină.

Înainte de săvârșirea slujbei de Te Deum, numeroși credincioși bucureșteni au participat la Sfânta Liturghie, rugându-se alături de slujitori în cea mai importantă zi de sărbătoare națională. Mulți dintre cei prezenți la cele două sfinte slujbe au fost tineri care au purtat cu mândrie costume populare specifice diverselor regiuni ale țării noastre.

La finalul slujbei de Te Deum la ziua de 1 decembrie, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a evocat câteva dintre persona­litățile care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, vorbind totodată și despre cei care, cunoscuți sau necunoscuți, au păstrat și cultivat de-a lungul secolelor idealurile de unitate națio­nală. Ierarhul a evidențiat semnifi­cația deosebită a acestui eveniment pentru toți românii, indiferent de locul sau timpul în care aceștia au trăit, chiar dacă unii s-au aflat sau se află dincolo de granițele țării: „În această zi de sărbătoare națio­nală ne gândim la toți cei care au contribuit la realizarea Unirii pe care poporul român și-a însușit-o și a apreciat-o în mod deosebit. Sărbătoarea Națională a României urmează sărbătorii bisericești națio­nale în cadrul căreia l-am cinstit în mod special pe Apostolul Andrei, care a adus cuvântul Evangheliei în Sciția Mică și i-a botezat pe străromâni, împlinind porunca Mântuitorului de a-i boteza pe toți cei care cred în El, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Avem la inimă această zi, fiind o sărbătoare de cuget și de simțire românească. Cu toate că au fost despărțiți de vremuri vitrege și de anumiți oameni care i-au stăpânit în mod nedrept, românii și-au păstrat de-a lungul secolelor simță­mintele frățietății. De aceea, cel mai important gând în această zi este cel al unității. Doresc să îi amintesc pe cei care vremuri îndelungate au luptat pentru unitatea românilor. Deși aceasta s-a înfăptuit abia în urmă cu 103 ani, a fost pregătită cu mult timp înainte”.
De asemenea, ierarhul a reliefat felul în care slujitorii Bisericii au contribuit în mod deosebit la realizarea Marii Uniri din 1918: „Acest eveniment a fost pregătit în mod special de slujitorii Bisericii. Nu este nici o exagerare. Foarte multe persoane importante, oameni politici și demnitari, s-au luptat pentru acest deziderat. Însă nimeni nu a împlinit mai mult decât Biserica, pentru că întotdeauna aceasta le-a vorbit credincioșilor ei despre unitatea de credință și despre dragostea față de pământul românesc și de frați. Rolul unor slujitori ai Bisericii în evenimentele din lunile premergătoare Marii Uniri este demn de amintit. Dintre aceștia, în afară de cei foarte cunoscuți, îi putem aminti pe: Nicolae Bălan, profesor de teologie și mai târziu Mitropolit al Transilvaniei; Roman Ciorogariu, întâiul episcop al reîn­ființatei Episcopii Ortodoxe de la Oradea; Episcopul Dionisie Erhan, unul dintre cei mai iubiți clerici ai Basarabiei, un om cu o adevărată atitudine pro-românească ce a spovedit întregul Sfat al Țării, canonizat recent de Biserica Ortodoxă Română; arhimandritul Gurie Grosu, devenit mai târziu ierarh; preotul Alexandru Baltagă, un mare luptător pentru unire, care a sfârșit în exil, la fel suferind mulți alți iubitori de frați și de țară”.

Preasfinția Sa și-a încheiat cuvântul amintind de darul făcut de Biserică, în urmă cu trei ani, făuritorilor Marii Unirii și poporului român binecredincios, Sfințirea Alta­rului Catedralei Mântuirii Nea­mului.