Tezaur patristic

„Căci erau morţi şi nesimţitori faţă de patimile cele mai puternice, neprimind nici în vis nălucirile lor, pentru că dintru început s-au lepădat cu hotărâre de amintirea lor, ridicându-se la această deprindere prin nevoinţa şi stăruinţa de fiecare zi. Scurt vorbind, erau sfeşnice ce luminau în întuneric, stele nerătăcitoare, care străluceau în noaptea fără lumină a vieţii, faruri ale limanurilor, neclintite de furtună, arătând tuturor cu uşurinţă cum să scape nevătămaţi de năvala patimilor.“ (Nil Ascetul, Cuvânt ascetic foarte trebuitor şi folositor, cap. 5, în Fil. rom., vol. I, p. 168)