Tezaur patristic

„Cel ce se învredniceşte, aşadar, de a şaptea cunoştinţă, se minunează de mulţimea puterilor netrupeşti, a stăpânirilor, a scaunelor, a domniilor, a serafimilor şi a heruvimilor, a celor nouă cete, care se află în toate dumnezeieştile Scripturi, a căror fire, putere şi celelalte bunătăţi, contemplate la ele, sunt cunoscute lui Dumnezeu şi Făcătorului. Se mai minunează şi de rânduiala în care stau. Dar şi alte dregătorii au oştile de sus, despre care zice Gură de Aur, că Domnul Savaot se tălmăceşte Domnul oştirilor. De asemenea, se minunează cum îşi trec unele altora luminarea. Îngerii, zice, luminează pe oameni, iar ei primesc luminarea de la arhangheli, şi aceia de la începători; şi aşa, fiecare ceată primeşte luminarea şi cunoştinţa de la alta. Apoi se minunează, cum se zice, că neamul oamenilor este oaia cea una, pe care nu Dumnezeu a pierdut-o, ci ea însăşi pe sine, iar neamul îngerilor sunt cele nouăzeci şi nouă“. (Petru Damaschinul, Învăţături duhovniceşti, în Fil. rom., vol. V, p. 106, 107)