Timp mediatic şi timp liturgic

Mass-media şi-au cucerit un loc privilegiat în spaţiul public, însă intră discret şi în universul domestic al oamenilor din zilele noastre. Îi consiliază ce să mănânce, cum să se îmbrace, le redimensionează idealurile şi le recomandă ce candidaţi să voteze la alegeri. Totodată, le influenţează gândurile, sentimentele, convingerile, comportamentul.

Este greu de afirmat cu precizie cât anume suntem tributari mijloacelor de comunicare în masă. Cert este că timpul petrecut în compania radioului sau a televizorului îşi pune amprenta asupra modului nostru de a fi. Teoriile sociologice asupra efectelor mass-media au depăşit demult modelul liniar al "glonţului magic", al influenţelor puternice şi directe în relaţia emiţător-receptor, însă toată lumea recunoaşte că din această interacţiune audienţa are ceva de câştigat sau de pierdut. Mass-media acordă atenţie unor probleme şi le neglijează pe altele. Există tendinţa ca oamenii să cunoască doar faptele prezentate de mass-media şi să adopte ordinea de priorităţi a problemelor stabilită de mass-media. În acest sens, ipoteza agenda setting face legătura între aceste constatări şi apariţia efectelor la nivelul opiniilor. Oamenii află nu numai problemele societăţii în care trăiesc, dar primesc şi o ierarhizare a problemelor. Ca orice ipoteză, nici teoria agenda setting nu afirmă clar dacă mass-media construiesc în mod direct agenda persoanelor sau dacă efectele se obţin prin intermediul influenţelor interpersonale. De asemenea, există diferenţierea de agende: nu se poate pune semnul de identitate între agenda persoanei, agenda grupului, agenda instituţiilor. Nu se poate spune că mass-media stabilesc agenda personală a cetăţeanului şi în mod automat agenda instituţională, influenţând factorii de decizie. Media are roluri multiple, deoarece încearcă să influenţeze atât opinia publicului larg, cât şi opinia elitelor sau a grupurilor minoritare. Aflându-se la intersecţia propunerilor venite din partea elitelor şi abordările publicului, mijloacele de comunicare în masă au rolul de intermediar şi sursă. În unele cazuri, agenda setting poate fi descrisă ca proces mai mult sau mai puţin sistematic şi conştient de atragere şi direcţionare a atenţiei asupra unor anumite probleme. În alte situaţii, teoria este circumscrisă abordării funcţionale. Se vorbeşte astfel despre focalizarea atenţiei mass-media asupra nevoilor oamenilor, într-un mod aproape similar formulărilor dintr-o altă teorie care face carieră, cea a utilizărilor şi recompenselor. Versiunea simplă a teoriei despre agenda setting a fost exprimată pe scurt de un cercetător american: "Este posibil ca, în cea mai mare parte, presa să nu reuşească să le spună oamenilor ce să gândească, dar ea are un succes surprinzător când le spune cititorilor la ce să se gândească". Desigur, orice teorie poate fi criticată, îmbunătăţită sau înlocuită, fapt verificat de dinamica societăţii. De la începutul activităţii lor, mijloacele de comunicare audiovizuală ale Bisericii Ortodoxe Române (radio şi televiziune) au inclus în grila cotidiană de programe transmisiunea în direct a Sfintei Liturghii, precum şi alte programe de rugăciune şi spiritualitate creştină. Timpul mediatic al ascultătorului sau telespectatorului este conectat astfel la pridvoarele Împărăţiei cerurilor. Fără să substituie participarea nemijlocită a sa la slujbele din biserică, creştinul de azi, oriunde s-ar afla, poate să intre în contact cu timpul liturgic. Absorbiţi de responsabilităţile profesionale, în călătorie sau ţinuţi de boală pe patul suferinţei, oamenii credincioşi pot să-şi seteze agenda cotidiană pe lungimile de undă ale rugăciunii şi să-şi mângâie sufletul în fiecare zi din cursul săptămânii cu razele duminicale ale Sfintei Liturghii. Priorităţile se stabilesc astfel conform cu Evanghelia: "Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui..." (Matei 6, 33). Timpul mediatic, asociat îndeobşte cu divertismentul, conectat la timpul liturgic al audiovizualului bisericesc, devine astfel timp răscumpărat şi pagină din agenda mântuirii noastre.