Tineri fără şcoală şi şomeri
Tinerii cu vârsta între 15 şi 29 de ani care nu urmează un program educaţional sau de formare şi nici nu sunt încadraţi profesional reprezintă o categorie socio-economică al cărei procent în România este cu mult peste media europeană. Astfel, potrivit Monitorului Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, în anul 2024, unul din cinci tineri, sau 19,4% din totalul populației din grupa de vârstă 15-29 de ani, nu era încadrat nici profesional şi nici un era înmatriculat în sistemul de educație. La nivel european, valoarea medie a indicatorului NEET era de 11,1%.
„Decalajul României față de celelalte țări din UE este în creștere: următoarea țară în clasamentul nedorit al proporției NEETs este Italia (15,2%), urmată de Lituania (14,7%) și Grecia (14,2%). La polul opus se situează Țările de Jos, cu 4,9% dintre tineri încadrați ca NEETs, urmate de Suedia (6,3%) și Malta (7,2%)”, se arată în analiza publicată online.
Tot în creştere este şi decalajul în funcţie de mediul de rezidenţă, urban şi rural. „Pe fondul relativei stabilități a proporției NEETs în totalul populației de 15-29 de ani, se observă o creștere în zonele rurale, mai ales după 2020 (de la 21,2% la 26,8%), precum și în orașele mici și mijlocii (de la 18,3% la 21,7%). Această creștere a avut loc cu precădere în perioada pandemiei de COVID-19”, mai precizează sursa citată.
Totuşi, se observă o îmbunătățire semnificativă a situației în orașele mari, unde proporția NEETs s-a înjumătățit între 2013 și 2024 (de la 13,8% la 7,5%).
Un decalaj mare se constată şi pe sexe, procentul tinerelor femei din România care nu sunt nici în educație, nici pe piața muncii este mult mai mare decât cel al tinerilor bărbați: 25,2%, comparativ cu 14%. Cele mai multe persoane incluse în categoria NEETs sunt cele care au absolvit doar studii primare. (O.N.)