Tinerii de astăzi în drumul lor spre Hristos

Cum poate ajunge tânărul din zilele noastre la Hristos?

Un tânăr care îl caută pe Hristos cu inimă sinceră trebuie să meargă la biserică pentru a se adăpa din învăţăturile Bisericii, să culeagă tot ce este sfânt şi bun, să nu fie tentat de alte lucruri şi învăţături primejdioase. În biserică stând, tânărul să ia aminte şi să asculte îndemnul Mântuitorului nostru Iisus Hristos: "Tinere, ţie îţi zic, scoală-te!" (Luca 7, 14), care îl cheamă la fericirea vieţii veşnice şi îl poate face să aducă roade de iubire, bucurie, pace, îndelungă-răbdare, bunătate, facere de bine, credincioşie, blândeţe, înfrânare, curăţie" (Gal. 5, 22-23). Tineretul să nu se lase amăgit de falşii propovăduitori ai cuvântului Evangheliei. Sfânta Scriptură care cuprinde cuvântul lui Dumnezeu aşteaptă să pătrundă în casele celor tineri şi să fie citită cu râvnă. Prin ea intră în casa noastră Însuşi Hristos, ca şi în casa lui Zaheu vameşul şi ne spune: "Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia" (Luca 19, 9). Citirea Sfintei Scripturi, mersul la biserică şi trăirea vieţii creştine îl fac pe tânăr să fie mereu activ în lucrarea către sfinţenie şi desăvârşire. Ce ar trebui să însemne Hristos pentru tânărul de azi? Cum să perceapă tânărul modern ideea de mântuire? Tânărul de astăzi să-l abordeze, să spun aşa, pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos aşa cum au strigat orbul din Evanghelie şi femeia cananeancă: "Iisus, Fiul lui Dumnezeu, fie-ţi milă de mine!" Tânărul să cunoască şi să ştie că Mântuitorul nostru Iisus Hristos este: "Adevărul cel ce izgoneşte toată înşelăciunea", "Lumina cea mai presus de toate luminile", "Împăratul, întăritorul tuturor tăriilor", "Dumnezeul cel ce petrece întru milă", aşa cum atât de elocvent grăieşte Acatistul Mântuitorului. Un tânăr eliberat de patimi şi de păcate, aflat în comuniune cu Dumnezeu şi cu semenii săi se află pe drumul cel bun, care duce la mântuire, adică la Hristos cel răstignit şi înviat. Nu există cale şi sfat pentru un tânăr care se consideră egoist, care crede că poate face totul singur. Când te apropii de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, te lepezi de toate ifosele şi pretenţiile egoiste şi strigi ca femeia cananeancă: "Iisuse, miluieşte-mă că nu am fiică, ci trup, care cumplit este stăpânit de diavolul şi cu patimi şi cu urgie este aprins", şi ceri vindecare, lumină, viaţă, tărie şi înţelepciune. Mântuirea trebuie văzută ca o desăvârşire, ca o eliberare de patimi. Hristos îi mântuieşte pe oameni întrucât se extinde în ei şi îi încorporează în Sine, făcându-i mădulare ale Trupului Său tainic. (Alexandru Chituţă)