„Tiparul românesc din Caransebeş“
"Foaia Diecezană", publicaţia oficială a Episcopiei Caransebeşului, a apărut fără întrerupere între anii 1886 şi 1950 şi a cuprins în paginile sale o paletă largă de articole, studii, recenzii, date şi informaţii din viaţa eparhiei şi a Bisericii, dar şi materiale cu privire la problematica naţională, exprimată "permanent cu moderaţie", după cum scria profesorul Petru Călin în studiul său intitulat "Tiparul românesc din Caransebeş".
Deşi avea rol de organ eparhial, cu un program bine definit, "Foaia Diecezană" de la Caransebeş a dovedit de-a lungul apariţiei sale (începând cu anul 1886) că "a avut o deschidere şi spre alte orizonturi culturale, atât în plan religios [...], în orientarea învăţământului [...], cât şi ţinând la curent cititorii cu felurite evenimente petrecute în Europa şi în lume. Gazeta a fost dornică să lărgească orizontul cititorilor, să nu-l îngusteze la propria individualitate naţională", menţiona acelaşi profesor în lucrarea sa.
Abordând problematica naţională, această tematică a fost exprimată "permanent cu moderaţie, fără stridenţe de limbaj, şovine ori xenofobe". Ba dimpotrivă, nu de puţine ori a inserat în paginile sale o serie de note, articole, studii, scurte eseuri despre viaţa culturală, spiritual-religioasă a poporului evreu sau referitoare la evenimentele comunităţilor evreieşti. În paginile acestei publicaţii au apărut (sub formă de serial) o bună parte din studiile vizând conţinutul Vechiului Testament semnate de profesori de teologie, preoţi, teologi şi profesori de religie, precum: Iosif Iuliu Olariu, Petru Barbu, Petru Bizerea, Sinesiu Bistrean, B. Biro Herendescianul, Aurel Iana, Nicolae Ionescu, Ioan Velovan, Zeno Munteanu, Mircea Chialda, Ioan David ş.a. Un asemenea serial poartă titlul "Scurtă privire în istoria Testamentului Vechi", semnat probabil de dr. Petru Barbu, cititorilor gazetei oferindu-li-se preţioase cunoştinţe despre viaţa şi faptele lui Moise în istoria poporului evreu; istoria seminţiilor componente ale urmaşilor lui Israil şi raporturile lor istorice; o serie de celebre personaje biblice (regii, profeţii, judecătorii etc.).
Un alt serial, purtând genericul "Prelegere practică din Religiune", înfăţişează, sub forma planurilor de lecţie, diferite episoade din Vechiul Testament (apoi şi din Noul Testament), precum: crearea lumii (pornind cu primele capitole din Geneză), Raiul cu relatarea săvârşirii primului păcat de către Adam şi Eva, despre potopul lui Noe, patriarhii (chemarea lui Avraam, Avraam şi fiul său Isaac cel jertfit). Serialul planurilor de lecţie cu subiecte din Vechiul Testament continuă cu "Lecţiuni de Istoria biblică pentru şcolile medii", publicate în anul 1897 şi după 1900, importante nu numai datorită cunoştinţelor biblice pe care le pun la îndemâna elevilor, ci şi datorită faptului că subliniază diferite învăţături cu caracter religios-moral şi oferă acestora elemente de natură exegetică, istorie şi arheologie biblică.
Meditaţii şi predici din domeniul Noului Testament
Interesante sunt şi notele sau ştirile scurte de la rubrica "Varietăţi" din cuprinsul gazetei, vizând statistici şi fenomene demografice, ca nr. 41/1894, p. 6, unde se dau date despre "imensa poporaţiune a continentului după limbă şi naţionalitate", la începutul anului 1894. Aflăm că "rasa semitică era de 6 milioane şi o pătrime, anume: evrei (adecă jidanii poloni şi seferazii sau jidanii spanioli, exceptând pe jidanii aşa-numiţi eleuropaisodatta) - 5 milioane; arabii (pe insula Malta şi Creta, în Spania şi Turcia) - 250 mii" [...]. La aceeaşi rubrică se dau scurte ştiri conţinând evenimente din viaţa comunităţilor evreieşti, precum cea apărută în nr. 13/1886, p. 8, intitulată "Plecarea ovreilor": "Imediat după sărbătorile Sfintelor Paşti (1886), un însemnat număr de familii israelite din Iaşi vor pleca în America. Comitete sunt instituite pentru acest scop şi fac toate înlesnirile posibile ca cei săraci să poată pleca şi cu puţin. Pe lângă aceasta, preţul drumului e redus la mai mult de jumătate [...]. Numărul familiilor care pleacă ar fi după "Opiniunea", numai în oraşul Iaşi, câteva sute" [...].
"Foaia Diecezană" a găzduit în paginile sale numeroase articole, comentarii, recenzii, traduceri, meditaţii şi predici din domeniul Noului Testament, contribuţii valoroase la elaborarea acestora având, pe lângă autorii menţionaţi mai sus, şi alţi reprezentanţi ai Bisericii bănăţene, cum ar fi: Mihaiu Juica, Ilie Pepa, Terenţiu Botta, Ioan Berariu, Nicolae Cojocariu ş.a. Remarcabile sunt, în acest sens, interesantul studiu comparativ asupra Epistolelor pastorale ale Sf. Apostol Pavel şi studiul eshatologic despre învierea morţilor, publicat în serial de preotul B. Biro Herendescianul pe tot parcursul anului 1888. Acelaşi preot se ocupă, în câteva numere din anul 1889, de "Judeţul (Judecata, n.n.) general", de Apostolul Toma şi minunea vindecării orbului din naştere.
În anul 1891, periodicul caransebeşean publică materialul intitulat "Nazaretul", în care prezintă date geografice despre această localitate biblică şi rolul pe care l-a avut în istoria mântuirii neamului omenesc, iar în anul 1892 se ocupă de o altă localitate importantă pentru istoria biblică, respectiv Damascul, traducere din lucrarea germană "Geographische Charakterbilder", de A.W. Grube, facilitând cititorilor cunoaşterea istoriei oraşului în care a luat fiinţă una din primele comunităţi creştine ale epocii apostolice. În acelaşi an, preotul Aurel Iana din Măidan (azi Brădişorul de Jos, Oraviţa) publică articolul "Sentinţa de moarte a lui Iisus", evidenţiind acuzaţiile nedrepte aduse lui Iisus de autorităţile religioase ale vremii, pe baza cărora Ponţiu Pilat a pronunţat sentinţa de condamnare la moarte a Acestuia.
La Paştile anului 1892, preotul profesor Iosif Iuliu Olariu, directorul Institutului Teologic din Caransebeş, publica un ziditor material consacrat Prologului Evangheliei după Ioan, în care făcea exegeza fiecărui verset în parte, fără a neglija explicarea termenilor greceşti. Tot în anul 1892 este publicată o meditaţie la Epistola către Evrei, cap. 13, 16, traducere din limba greacă, "Explicarea faptelor Sfinţilor Apostoli", de Mihaiu Juica, "Contemplaţiuni asupra patimilor şi morţii lui Iisus" şi "Voi sunteţi sarea pământului [...], voi sunteţi lumina lumii", comentat de I. Georgiadis.
Întreruptă în timpul regimului comunist
Problemele neotestamentare se află în atenţia redacţiei "Foii Diecezane" şi pe parcusul anului 1893, un material interesant intitulat "Cristos a Înviat!" ocupându-se de veridicitatea Învierii Domnului pe baza mărturiei Apostolilor, a ostaşilor care au făcut de strajă la mormânt şi a iudeilor. Preotul Mihaiu Juica din Srediştea Mică se ocupă de "Fraţii Domnului", problematica aceasta fiind abordată exegetic şi fundamentată cu citate din Părinţii şi scriitorii bisericeşti: Hegesip, Clement Alexandrinul, Origen, Eusebiu de Cesareea, Ieronim, Teodoret şi Augustin. Nu mai puţin important este apoi articolul "Rugăciunea Domnească", semnat de Ioan Georgiadis, în care autorul se ocupă de caracterul şi Scopul acestei rugăciuni, textul şi cuprinsul ei, precum şi momentul intrării în rânduiala Sfintei Liturghii. Alte numere din acelaşi an cuprind predici, meditaţii, cateheze şi cuvântări pe marginea Evangheliilor duminicale, a unor minuni şi sărbători din cursul anului bisericesc. Alte materiale despre Înaintemergătorul lui Iisus, Sfântul Ioan Botezătorul, contemplaţiuni asupra celor din urmă momente ale lui Cristos, învierea lui Lazăr şi Cristos a Înviat sunt publicate apoi şi în alte numere ale "Foii Diecezane".
"Foaia Diecezană" s-a străduit, de asemenea, să prezinte cititorilor săi şi noile apariţii editoriale în domeniul studiului biblic al Vechiului şi Noului Testament. La fel de interesante sunt şi ştirile publicate în capitolul "Varietăţi", referitoare la istoria lui Iosif din Egipt, preluate din presa internaţională ori din lucrările unor cercetători biblici, fapt ce evidenţiază strădania colectivului de redacţie de a fi la curent cu noutăţile apărute în domeniul biblic, atât în ţară, cât şi în străinătate. Odată cu instaurarea regimului comunist ateu, apariţia "Foii Diecezane" a fost întreruptă pentru aproape o jumătate de secol, reeditarea ei fiind reluată după reactivarea Episcopiei Caransebeşului. În cei zece ani de la reînfiinţare, "Foaia Diecezană" s-a remarcat din nou în peisajul publicistic bănăţean prin variatele materiale publicate, multe dintre ele abordând şi teme biblice. Aşadar, prin articolele, meditaţiile, recenziile, ştirile publicate de-a lungul vremii, periodicul eparhial de la Caransebeş a contribuit substanţial la promovarea şi dezvoltarea studiilor biblice în părţile Banatului.