Tradiţii ale presei religioase din România, dezbătute la Cluj-Napoca

La Aula Magna a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, a avut loc, vineri 31 martie, Congresul Naţional de Istorie a Presei din România, ediţia a X-a, cu tema „Tradiţii ale presei religioase din România”.

La deschiderea lucrărilor Congresului Naţional de Istorie a Presei din România, au participat organizatori şi oficialităţi care au transmis mesaje de salut participanţilor şi au vorbit despre importanţa presei, mai ales a celei religioase, temă abordată la ediţia din acest an a manifestării.

Mesajul transmis participanţilor de către Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşuluişi Sălajului, s-a intitulat „Puterea cuvântului”. Ierarhul a amintit că Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către romani, capitolul 10, versetul 17, spune, referitor la puterea cuvântului: „Credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos”. Astfel, meditând la puterea cuvântului rostit sau scris, poetul Traian Dorz a scris poezia „O, om, ce mari răspunderi ai”, în care atrage atenţia, de asemenea, asupra importanţei şi puterii pe care o are cuvântul asupra celorlalţi: „O, om! … ce mari răspunderi ai/ de tot ce faci pe lume!/ de tot ce spui în scris sau grai,/ de pilda ce la alţii-o dai,/ căci ea mereu spre iad sau rai/ pe mulţi o să-i îndrume! (…) Ai spus o vorbă! – vorba ta,/ mergând din gură-n gură,/ va-nveseli sau va-ntrista,/ va curăţi sau va-ntina,/ rodind sămânţa pusă-n ea/ de dragoste sau ură (...) O, om! … ce mari răspunderi ai!/ Tu vei pleca din lume,/ dar ce scrii azi, ce spui în grai,/ ce laşi prin pilda care-o dai,/ pe mulţi, pe mulţi mereu spre rai/ sau iad o să-i îndrume”.

În acest caz, „răspunderea jurnalistului este foarte mare. Jurnalistul de astăzi, de ieri şi de mâine, poate avea o atitudine profetică sau o atitudine manipulatoare”, a spus IPS Mitropolit Andrei, care a exemplificat „atitudinea profetică” amintind de „profetul Iezechiel care, în capitolul 33, versetul 2, îl compară pe cel care este îndrituit să spună cuvinte cu un străjer”: „Fiul omului, vorbeşte copiilor poporului tău şi spune-le: «Când voi aduce sabia peste vreo ţară, şi poporul ţării va lua din mijlocul lui pe un om oarecare şi-l va pune ca străjer,/ dacă omul acela va vedea venind sabia asupra ţării, va suna din trâmbiţă şi va da de ştire poporului,/ şi dacă cel ce va auzi sunetul trâmbiţei nu se va feri, şi va veni sabia şi-l va prinde, sângele lui să cadă asupra capului lui./ Fiindcă a auzit sunetul trâmbiţei, şi nu s-a ferit, de aceea, sângele lui să cadă asupra lui; dar, dacă se va feri, îşi va scăpa viaţa./ Dacă însă străjerul va vedea venind sabia, şi nu va suna din trâmbiţă, şi dacă poporul nu va fi înştiinţat, şi va veni sabia şi va răpi viaţa vreunui om, omul acela va pieri din pricina nelegiuirii lui, dar voi cere sângele lui din mâna străjerului».

Acum, fiul omului, te-am pus străjer peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculţi cuvântul care iese din gura Mea şi să-i înştiinţezi din partea Mea”.

Ierarhul a subliniat faptul că „străjerul este ziaristul, este jurnalistul care trebuie să aibă o atitudine profetică şi să le spună celorlalţi, care ştiu mai puţine ce ar trebui să facă într-un moment”.

De asemenea, se poate întâmpla şi ca unii jurnalişti să aibă o „atitudine manipulatoare”, a menţionat IPS Mitropolit Andrei care a amintit, apoi, cum Iisus, după ce a fost provocat de evreii care nu spuneau adevărul, le-a adresat acestora un cuvânt dur: „Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii” (Ioan, capitolul 8, versetul 44). Ierarhul a amintit şi câteva publicaţii importante pentru transilvăneni, de-a lungul istoriei, între acestea fiind „Telegraful Român”, „Unirea”, „Renaşterea”, „Tabor”, iar din perioada prezentă „Ziarul Lumina” al Patriarhiei Române, un „cotidian care zi de zi împărtăşeşte oamenilor cuvântul vieţii”, alături de „Trinitas TV care împărtăşeşte pe cale vizuală mesajul lui Hristos”, alături de Radio Trinitas. De asemenea, IPS Mitropolit Andrei a mai amintit şi de presa regională bisericească, între care se află şi Radio Renaşterea de la Cluj şi Radio Reîntregirea de la Alba Iulia.

Au mai luat cuvântul Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, conf. dr. Cătălin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, Cristian Ioan Videscu, secretar de stat de la Departamentul Centenar, al Guvernului României.

Acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, rectorul UBB a susţinut conferinţa „Reflectarea trecutului românilor în presa contemporană”, apoi preşedintele Senatului UBB, pr. prof. dr. Ioan Chirilă a susţinut conferinţa „Presa religioasă în Transilvania sec. XIX-XX şi receptarea Marii Uniri (cu accent major pe «Telegraful român»)”.

Au urmat, la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, dezbateri şi comunicări pe mai multe secţiuni: „Presa religioasă, de la începuturi până azi”, „Contribuţia unor personalităţi la dezvoltarea presei religioase”, „Presa ecleziastică, reper spiritual, ştiinţific şi cultural”, „Limbajul presei religioase”, „Presa religioasă şi mediul on-line/ Presa religioasă și cenzura”.

Cu acest prilej, pr. Nicolae Dascălu, director al publicațiilor Lumina din Patriarhia Română, a prezentat comunicarea cu titlul „Ziarul «Lumina» – un cotidian bisericesc deschis către actualitatea socială”. De asemenea, pr. Florin-Cătălin Ghiţ a prezentat participanţilor la congres revista „Tabor” editată de Mitropolia Clujului, Maramu­reșului şi Sălajului. Sâmbătă, 1 aprilie, participanţii la congres au vizitat Mănăstirea Nicula şi Mănăstirea Rohia.

La Congresul Naţional de Istorie a Presei din România au participat peste 70 de reprezentanţi ai unor importante universităţi din România şi din Republica Moldova, institute de cercetare, organe de presă, organizaţii religioase etc. Manifestarea a fost organizată de UBB şi ARIP alături de Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi de Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla.