Traseul memoriei
În această seară, în intervalul orar 18:00-22:00 se vor organiza evenimente, expoziţii şi vizitarea gratuită a următoarelor clădiri:
1. Palatului Oştirii din Copou (Garnizoana Iaşi)
Luptătorii din Regimentul XIII Infanterie „Ştefan cel Mare“ din Iaşi au marcat intrarea României în Primul Război Mondial, trecând Carpaţii în noaptea de 14/15 august 1916 pentru eliberarea românilor din Transilvania şi întregirea teritoriului naţional. Faptele lor de arme au fost răsplătite prin realizarea unirii de la 1 decembrie 1918.
2. Institutul Francez
Istoric: Clădirea a fost construită în secolul al XIX-lea, într-un stil clasic pronunţat, dar eclectic, care îi va aduce rapid denumirea de „Micul Trianon“. Centrul Cultural Francez din Iaşi îşi are sediul în această clădire din anul 1992.
Program: proiecţia filmului „Capitaine Conan“
3. Universitatea Iaşi - Aula „Carmen Sylva“
Istoric: În anul 1897 se inaugurează Palatul Universitar, construit timp de patru ani. Clădirea, impresionantă prin monumentalitate, se înscrie în canoanele stilului eclectic francez şi capătă o valoare de simbol atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru întreaga spiritualitate românească. În aula universităţii au avut loc în timpul Primului Război Mondial şedinţele Parlamentului României.
Program: Vizitarea gratuită, cu ghid, a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Aula „Carmen Sylva“ şi Sala Paşilor Pierduţi.
4. Palatul Copiilor Iaşi
Istoric: Casa a fost construită pe la 1840 de marele logofăt Dumitrache Cantacuzino-Paşcanu. În timpul Primului Război Mondial, din cauza ofensivei armatelor Puterilor Centrale, soldată cu ocuparea Bucureştiului, conducerea României se refugiază la Iaşi, care devine astfel capitala de război a ţării. Regina Maria, împreună cu copiii, va locui în această casă în perioada 1916-1918. Deoarece familia regală primea aici delegaţii, miniştrii şi numeroşi reprezentanţi ai puterilor europene (ambasadorul Franţei, excelenţa sa Saint Aulaire, colonelul Thompson, ataşatul Angliei, scriitorii francezi Robert de Fleurs, Claude Anet etc.), clădirea era cunoscută în epocă şi sub numele de Palatul Micii Europe.
Astăzi, clădirea este sediu pentru Palatul Copiilor, aici au loc diferite activităţi educative, culturale, artistice, împreună cu elevi din învăţământul preuniversitar.
5. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“
Palatul Fundaţiunii Universitare „Regele Ferdinand I“, cunoscut azi ca Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iaşi, a fost construit în stil neoclasic între anii 1930-1934 pentru a adăposti sediul Fundaţiunii Universitare „Regele Ferdinand I“ şi biblioteca acesteia.
6. Muzeul Unirii, reşedinţa Regelui Ferdinand în perioada 1916-1918
Construit în stil neoclasic, în primii ani ai secolului al XIX-lea, edificiul constituie unul dintre monumentele simbol ale oraşului. El apare în planul oraşului Iaşi al inginerului Bayardi. Din păcate, nu i se cunosc nici arhitectul şi nici primul proprietar. Aceştia sunt cunoscuţi, începând cu anul 1827; ei au fost logofătul Ştefan Catargiu, hatmanul Constantinică Paladi şi spătarul Mihalache Cantacuzino-Paşcanu.
Între 1859 şi 1865, casa va fi închiriată de Ocârmuirea Moldovei, pentru a servi drept reşedinţă domnească lui Alexandru Ioan Cuza, până când acesta se va muta la Bucureşti.
După această dată, proprietară devine Caterina Ghica. Moştenitorii acesteia vând casa Societăţii de Credit din Iaşi la 1 mai 1886. În perioada 1886-1937, Creditul Urban, care îşi avea sediul aici, va închiria casa la diferite instituţii şi chiar unor persoane particulare. În perioada Primului Război Mondial, atâta timp cât Bucureştiul a fost ocupat şi capitala s-a mutat la Iaşi, casa din strada Lăpuşneanu a devenit sediu al cartierului regal şi reşedinţa Regelui Ferdinand de la 26 decembrie 1916 până la 23 aprilie 1919. Iată de ce, pe drept cuvânt, casa a binemeritat a fi Muzeul Unirii.
7. Teatrul Naţional Iaşi
În timpul Primului Război Mondial (1916-1918), în sala Teatrului Naţional s-au desfăşurat lucrările Camerei Deputaţilor. Discursurile rostite aici le-au redat românilor speranţa şi încrederea în victorie.
8. Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iaşi
Program: Se va organiza vizitarea gratuită, cu ghid, a Palatului Roznovanu.
9. Banca Naţională a României
Program: vizitarea gratuită a expoziţiei Banca Naţională a României în timpul Primul Război Mondial din holul central al BNR Iaşi.
În acest loc s-a aflat primul sediu al sucursalei BNR Iaşi, unde s-a strămutat reşedinţa Băncii Naţionale a României în perioada 14 noiembrie 1916 - 30 noiembrie 1918, ca urmare a ingerinţelor războiului.
10. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
- Vizitarea gratuită a Muzeului Catedralei Mitropolitane Iaşi.
În „Sala Împroprietăririi“ de la etajul Palatului mitropolitan, la 6 aprilie 1917, în cadrul şedinţei prezidate de arhiepiscopului Pimen Georgescu, reprezentanţii partidelor au căzut de acord să sprijine iniţiativa Regelui Ferdinand de a se da pământ ţăranilor care au luptat pe front, în războiul de reîntregire.
În clădirea Palatului mitropolitan au locuit miniştrii I. G. Duca, Vintilă Brătianu, Vasile Morţun. În casele din curtea Mitropoliei au funcţionat Casa Bisericii şi Casa Şcoalelor.
11. Muzeul Municipal Iaşi
Program: Muzeul Municipal Iaşi găzduieşte expoziţia de artă „Iaşi - capitală regală“, care poate fi vizitată gratuit în intervalul orar 17:00-22:00. În spaţiul muzeului sunt prezentate cele mai importante lucrări de pictură şi sculptură realizate de artiştii ieşeni în cadrul programului Piaţa Unirii - Piaţa Artelor desfăşurat în Festivalul Internaţional al Educaţiei 2017.
Această expoziţie marchează împlinirea a 100 de ani de când Iaşul a fost capitală a României (1916-1918), însumând o trecere în revistă a unor semne şi simboluri specifice acestui oraş, dar şi Europei în acel moment istoric. Expoziţia reuneşte o serie dintre cei mai prestigioşi artişti plastici ieşeni, care, prin lucrările expuse, aduc un omagiu oraşului Iaşi, capitală regală şi capitală a culturii.