Tratamente naturiste pentru Helycobacter pylori

 

Mucoasa stomacului are un rol protector, acţionând ca un burete pentru evitarea excesului de aciditate cauzat de sucul gastric. O asemenea vătămare a mucoaselor stomacale poate conduce la afecţiuni grave atunci când intervine bacteria Helycobacter pylori, care erodează zonele invadate. Infecţia cu această bacterie este asociată cu un risc extrem de crescut al ulceraţiilor, fiind implicată în 90-98% dintre ulcerele duodenale şi în 70-80% dintre ulcerele gastrice. Din această cauză, Helycobacter este considerată ca fiind cel mai frecvent agent de infecţie a aparatului digestiv şi inamicul numărul 1 al sănătăţii stomacului.

 

Tratamentele naturiste se bazează pe utilizarea speciilor medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul nişelor create şi cu reacţii alcalinizante  pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric. În plus, există specii vegetale  care conţin principii active antiseptice şi proprietăţi emoliente.

 

În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată care folosesc zilnic ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri, preparate din anumite plante:

 

- gălbenele - cu efecte emoliente şi cicatrizante de excepţie, folosite sub formă de infuzii (două linguriţe flori uscate la 250 ml de apă clocotită, cu infuzare 15-20 de minute), care se consumă seara, înainte de mesele principale, prin înghiţituri rare;

 

- obligeană - macerat la rece din două-trei linguriţe de rădăcini uscate şi macerate 12 ore în 500 ml de apă rece; se încălzeşte uşor a doua zi şi se consumă câte jumătate de pahar, cu 20 de minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor şi stimularea digestiei;

 

- tătăneasă - decoct din rădăcini uscate şi mărunţite (două-trei căni pe zi, înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare şi cicatrizante, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi refacerea rapidă a mucoasei gastrice;

 

- lemnul dulce - infuzii din pulbere de rădăcină, în amestec cu flori de muşeţel, consumate într-o cură de două luni (primăvara şi toamna), cu efecte cicatrizante şi antiinflamatoare în ambele forme de ulcere (gastric şi duodenal), dar cu restricţii de dozare şi de durată a tratamentului la femei gravide şi la persoanele hipertensive;

 

- hameiul - infuzie din 40 g de conuri la un litru de apă clocotită, se consumă câte două-trei căni pe zi, având efect de calmare a durerilor de stomac şi de diminuare a secreţiei în exces a acidului gastric;

 

- stejarul şi salcâmul - decoct din scoarţă mărunţită (două-trei căni pe zi), cu conţinut ridicat de taninuri, care acţionează cu efecte antiseptice şi hemostatice, în ulcere cu melene hemoragice;

 

- busuiocul - infuzie din herba înflorită (trei ceaiuri neîndulcite pe zi), cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede;

 

- arahidele - 30 de grame zdrobite şi amestecate cu 10 ml lapte şi 5 ml de smântână, se consumă de două-trei ori pe zi, având rolul unei pelicule uleioase, care protejează peretele stomacului şi ca tampon în neutralizarea acidului clorhidric;

 

- turiţa mare - infuzii din herba (două-trei căni pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal şi stimularea poftei de mâncare;

 

- frasinul - infuzie din două linguriţe de flori şi frunze la 250 ml de apă clocotită, din care se bea o cană pe zi, fracţionată după mesele principale.

 

Bune rezultate se obţin cu amestecul din ulei de gălbenele şi ulei de sunătoare, eventual şi ulei de mentă, din care se ia câte o lingură dimineaţa şi seara, cu 30 de minute înainte de mese, timp de 20 de zile, având acţiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente şi antiinflamatoare.

 

În tratamentele externe  sunt recomandate cataplasme cu terci de tătăneasă şi coada calului sau cu frunze de varză, aplicate pe zona epigastrică. Înainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele.