Tudor Arghezi, un tipograf priceput

Tudor Arghezi (1880-1967) a fost nu numai un poet, prozator şi dramaturg, ci şi un pasionat meşter tipograf. Încă din 1915 deprinsese tainele meşteşugului, iar în 1927 şi 1928, dovadă a priceperii sale, a fost directorul Tipografiei Cartea Medicală din Bucureşti.

Dintr-un material documentar, publicat de Muzeul Naţional al Literaturii Române, aflăm că avea în subordine 38 de angajaţi: zețari, mașiniști, ucenici zețari, lucrători auxiliari, mașiniști de tipar, un conducător tehnic și un șef de atelier. În 1928, la Tipografia Cartea Medicală apărea şi prima serie a revistei „Bilete de Papagal”. Zece ani mai târziu, scriitorul colabora cu Tipografia Cuvântul românesc, pentru o altă serie a Biletelor. Cu Tipografia Viitorul, avea să colaboreze pentru tipărirea gazetei „Informația zilei“ (1943-1945), unde îşi insera, de asemenea, „Biletele de papagal”.

La 22 octombrie 1941, în urma unui examen susținut în fața Comisiunii de calificare profesională, Arghezi obținea Cartea de meșter tipograf culegător, ceea ce îi permitea să-şi deschidă propria tipografie. Aşa a înfiinţat în curtea casei sale Potigraful Mărțișor, care avea în dotare: o mașină tipografică cu electromotor, o mașină tip tighel, o tiparniță Boston, un utilaj de tăiat hârtie, o mașină de cusut cu sârmă, o masă de oțel și un utilaj pentru așezat și paginat formele, 6 regale cu sertare pentru litere și 400 kg de litere diferite, de plumb.

Din păcate, în 1948, utilajele tipografice au fost naționalizate, astfel că priceputul tipograf Tudor Arghezi n-a apucat să tipărească la potigraful său decât cărticica „Drumul cu povești”. Pe dosul primei pagini este următorul înscris: „Acest caiet de buzunar, întâiul din seria lui, scris de Tudor Arghezi, desenat de Mitzura Arghezi și tipărit de Baruțu Arghezi, acasă la ei, în editura autorului, a văzut lumina zilei în Crăciunul anului 1947”. Mai realizase tipărituri mici, precum cărți de vizită şi felicitări.