Turismul în vreme de pandemie
Conform Institutului Național de Statistică (INS), 26 de milioane de oameni au tranzitat frontiera României vara trecută - 12,5 milioane au intrat şi 13,5 milioane au ieșit, folosind peste 6,3 milioane mijloace de transport, majoritatea drumurilor fiind legate de vacanță. Acum, aceste cifre au devenit brusc istorie, cel puțin pentru o perioadă, din cauza pandemiei COVID-19, iar experţii în turism spun că rezervările au scăzut cu 80% în martie și se așteaptă la o scădere de 100% în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut. Mai rău decât atât: au fost dați bani pentru vacanțe care nu mai pot avea loc.
Să presupunem că mâine Organizația Mondială a Sănătății declară pandemia oficial încheiată. După cât timp oamenii își vor lua curajul să călătorească din nou, să-și facă sejururi relaxate, să viziteze obiective turistice, nu neapărat în fostele „zone roșii”, ci în general, oriunde? Probabil că nimeni nu știe răspunsul la această întrebare, dar e normal să ne-o punem, pentru că, de bine, de rău, turismul este și în România o sursă importantă de venituri, nu doar pentru agențiile de specialitate, hotelieri și proprietari de restaurante, ci, indirect, și pentru bugetul de stat, deci pentru noi toți.
În ceea ce privește turiștii străini veniți în România, o consolare amară este aceea că, fiind mereu la coada Europei (locul 23 din 28 de țări) la acest capitol, avem cel mai puțin de pierdut… Și totuși, INS spune că numai în primele 9 luni din 2019 cei peste două milioane de turiști străini sosiți în România au cheltuit aici un miliard de euro. Nu e o sumă neglijabilă! De altfel, numărul vizitatorilor abia ce crescuse cu 3,6% față de anul precedent, chiar dacă eram încă departe de cele 3 milioane ale bulgarilor și cele 5 ale ungurilor, ca să ne comparăm doar cu vecini.
Turismul în România se bazează încă pe români: din cele 10 milioane de oameni care și-au făcut vacanța aici în aceeași perioadă, 80% au fost conaționali, și doar 20% veniți din afară. Dintre toți, 70% preferă cazarea în hoteluri și apartamente, care reprezintă doar 47% din totalul spațiilor, restul fiind pensiuni, „în gazdă”, campinguri, „cu cortul” și cazări la rude ori cunoștințe. Pe de altă parte, 68% din camerele de hotel din România sunt clasificate la numai 1-3 stele. Raportat la numărul de locuitori, România are de recuperat decalaje majore față de alte țări din regiune. Republica Cehă, de pildă, cu un număr similar de spații de cazare și având o populație jumătate din a României, a atras un număr dublu de turiști.
În schimb, numeroase țări au profitat de pe urma turiștilor români. Un ospătar din Veliko Tîrnovo ne-a mărturisit fără să-l întrebăm, acum doi ani, că economia Bulgariei a fost salvată de turiștii din țara noastră. L-am crezut, pentru că numai familia noastră a trecut de peste 20 de ori podul Giurgiu-Ruse, fie în excursii de o zi, fie pentru sejururi pe litoralul bulgăresc, fie în drum spre Grecia. În Grecia, doar în perioada ianuarie-septembrie 2019, românii au cheltuit suma spectaculoasă de 453,4 milioane de euro! E și normal, câtă vreme au fost acolo 1.102.300 de turiști români.
La modul general, 50% dintre români preferă să plece în concediu în străinătate. Motivele se cunosc: serviciile sunt (mult) mai bune, nu există aglomerația de pe litoralul românesc, iar prețurile sunt comparabile sau chiar mai mici. Una peste alta, numărul românilor care pleacă în străinătate este dublu față de cel al străinilor care vin în România, cei mai mulți din Italia, Germania, Israel, Republica Moldova, Franţa și Marea Britanie.
În fine, o scurtă trecere în revistă a situației din Uniunea Europeană (UE) arată că 60% din totalul nopților petrecute de nerezidenți în UE s-au înregistrat în Spania, Regatul Unit, Italia și Franța. Este evident că există o legătură între numărul de călătorii (nu neapărat turistice) într-o țară și gradul în care se manifestă acum pandemia în statul respectiv. Aceasta este probabil explicația pentru care virusul e aproape absent în Africa și foarte puțin prezent în India, țară cu 1,3 miliarde de locuitori.
Sub riscul insolvenței
Cam asta e ce-a fost. Dar ce va fi? E foarte greu de făcut în acest moment o estimare privind efectele pandemiei asupra turismului, ne-a spus Ciprian Enea, consultant în domeniu. „Ce știm în momentul de față este că rezervările pentru vacanțe au scăzut cu peste 80% și am putea spune chiar că această cifră arată atât de bine pentru că am avut la începutul lunii martie o perioadă de entuziasm moderat, încă se mai făceau rezervări. În aprilie, așteptăm, într-o variantă optimistă, maximum 7-10% rezervări față de acum un an. E clar că pe segmentul agențiilor de turism și HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele) vor fi prăbușiri de aproape 100%, sunt deja destule care s-au închis, este o reacție firească, parte din efortul pe care-l depunem toți pentru a încerca să stăvilim pandemia. Ca business, nu știu dacă vom rezista și vom putea măcar să plătim salariile. Al doilea aspect sunt sumele mari încasate de operatorii de turism pe early booking, sunt bani pe care i-au investit mai departe, au plătit salarii, taxe către stat, chirii, regii, hotelieri, companii de transport și așa mai departe, banii s-au consumat, așa funcționăm de 10-15 ani. Dar acum sunt turiști care au plătit și se află în imposibilitatea de a-și face vacanțele plătite în avans. Ce facem cu acești oameni, în condițiile în care operatorii și hotelierii abia supraviețuiesc cu resursele pe care le au acum? Dacă un număr mare de turiști ar pune presiune să li se returneze banii, cu siguranță ne-am confrunta cu un lanț de insolvențe. Soluții sunt, am înțeles că bulgarii au un proiect prin care să li se ofere beneficiarilor, în contul banilor, vouchere pe care le vor putea opera în următoarele 24 de luni”.
S-ar putea reorienta tour-operatorii spre destinațiile în care virusul n-a ajuns sau a făcut-o în mod nesemnificativ? „Ca o părere strict personală, eu nu recomand în momentul de față călătorii către nici o destinație. Un loc care pare acum sigur poate deveni repede afectat și, în plus, riști să se închidă zona și să rămâi blocat acolo sau într-un aeroport de tranzit. Ca să nu mai vorbim că te poți afla, cum s-a și întâmplat, în același avion cu o persoană infestată!”, afirmă Ciprian Enea. Cât despre perioada de după pandemie, specialistul în turism spune că va conta nivelul de încredere în autorități: „Dacă vor anunța că au scăpat de coronavirus și putem merge, s-ar putea ca acea credibilitate de care se bucură țările occidentale să conteze mai mult decât mesajele pozitive venite de la țări precum China sau Iran”.
Cât de repede își va reveni turismul? „Depinde foarte mult de cât va dura criza. Dacă vom putea călători din iunie, în mod cert vom avea turiști în număr mare, cel puțin în România. Dacă vom putea călători în siguranță abia în septembrie sau octombrie, e clar că efectele crizei vor fi mai îndelungate. Noi, în România, avem puține cazuri și dacă reușim să dăm repede un semnal pozitiv, că s-a terminat, ne așteptăm ca turiștii să-și planifice vacanța aici chiar din prima săptămână, mai ales dacă vom fi la început de sezon estival”.