Un nou eveniment marca „Serile Doxologia“

Un articol de: Răzvan Andrei Ionescu - 14 Noiembrie 2015

O seară dedicată întrebărilor poate prea puţin rostite în spaţiul public, despre prezenţa noastră de fiinţe cugetătoare la întâlnire cu raţionalitatea Universului (manifestă de la scala dimensiunilor macrocosmice şi până la adâncul descoperit prin plonjare în intimitatea materiei) care se arată inteligibilă, şi care cere nu doar investigare ştiinţifică, ci, deopotrivă, pătrundere duhovnicească, despre om şi despre natură, despre pământ şi despre cosmos, despre cercetarea ştiinţifică şi despre contemplarea teologică! Vă invităm joi, 19 noiembrie, începând cu ora 18:00, în Aula ,,Gheorghe Asachi“ (în corpul A al Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, bulevardul Carol I nr. 11) la o împreună-întâlnire şi dezbatere, deschisă tuturor celor care au curajul şi bucuria lăuntrică să îşi pună întrebări adânci.

Vă vor incita către dezbatere invitaţii: domnul Cristian Român, senior editor la revista Ştiinţă şi tehnică, şi părintele Răzvan Andrei Ionescu de la Centrul Ortodox de Cercetări şi Studii „Dumitru Stăniloae“ din Paris. Iată câteva repere din ceea ce va constitui preocuparea acestei seri, sperăm, de excepţie. Frumuseţea naturii şi a legilor ei, precum şi raţionalitatea a ceea ce se lasă pătruns ca inteligibilitate a cosmosului, valorile de caracter necesare în a răzbate prin efortul cunoaşterii ştiinţifice, toate acestea interpelează conştiinţa căutătorului de înţelegere din spaţiul ştiinţelor. Investigarea actuală nu exclude însă şi o contemplare a omului de ştiinţă, precum şi manifestarea unor forme de credinţă care, chiar dacă nu reprezintă credinţa religioasă pe care o ştim, deschid către simţirea Tainei lumii. Toate acestea pot intra în dialog cu desluşirea raţiunilor duhovniceşti spre care ne deschide viaţa Bisericii. Mari oameni de ştiinţă mărturisesc frumuseţea contemplării venite prin exerciţiul actual al ştiinţelor şi rolul acestora în desluşirea unor repere privind condiţia umană în univers.

„Cunoaşterea izolată obţinută de un grup de specialişti într-un câmp restrâns nu are nici o valoare în ea însăşi; ea nu are valoare decât în sinteza care o reuneşte cu restul cunoaşterii, şi doar în măsura în care contribuie cu adevărat în această sinteză la a răspunde întrebării: cine suntem?“ (Erwin Schrodinger)

„Lucrul cel mai frumos pe care îl putem trăi este tainicul. Este simţământul care stă la leagănul adevăratei arte şi ştiinţe. Cine nu îl cunoaşte, cel care nu se mai poate mira, acela este, pentru a spune aşa, mort, iar ochii săi sunt închişi.“ (Albert Einstein)

„Într-o anumită epocă, ştiinţa era celebră pentru uşile pe care le-a închis, pentru universurile pe care le-a suprimat, pentru revendicările religioase pe care le-a arătat ca false. Astăzi, în loc de asta, întâlnim o ştiinţă care deschide ferestre către o realitate bogată şi tainică.“ (Philip Clayton)