Un suflet bun înaintea Mântuitorului Hristos

Am aflat cu durere de trecerea la Domnul, în dimineaţa zilei de 5 iulie 2012, a părintelui iconom stavrofor Miron-Valeriu Mihuţ, pensionar, fost diacon la Catedrala patriarhală, preot paroh la Parohia "Sfântul Nicolae" - Amza, Protoieria 2 Capitală, şi Director al Casei de Pensii a Bisericii Ortodoxe Române.

Părintele Miron-Valeriu Mihuţ s-a născut la 13 mai 1940 în satul Sălătrucu de Sus, comuna Sălătrucu, judeţul Argeş, în familia evlavioşilor preot Valeriu şi preoteasa Filofteia, fini ai părintelui Ioan Marina, viitorul Patriarh Justinian Marina, pe atunci preot de mir la Parohia Băbeni. După absolvirea studiilor seminariale la Curtea de Argeş, din anul 1959, a urmat studiile universitare la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti, pe care le-a finalizat în anul 1963 cu teza de licenţă Monumente de artă bisericească din oraşul Curtea de Argeş. În perioada anilor 1963-1966 urmează, la aceeaşi facultate, cursurile de magisteriu, specializarea Drept bisericesc. În paralel a urmat şi Facultatea de Drept din Bucureşti, fiind exmatriculat în ultimul an, atunci când s-a constatat că era teolog... La 31 martie 1966 s-a căsătorit cu Valentina Dumitriu, având doi copii: Eugen-Victor şi Christiana-Marina-Hermina. În acelaşi an, 1966, a fost hirotonit diacon pe seama Catedralei patriarhale, slujire pe care a împlinit-o cu multă râvnă şi dăruire până în luna decembrie 1976. Acelaşi Patriarh de vrednică pomenire Justinian Marina l-a hirotonit preot pe seama Parohiei "Sfântul Nicolae" - Amza, Protoieria 2 Capitală. A fost trup şi suflet în mijlocul credincioşilor din parohie până la pensionare, solicitată în noiembrie 2009, dar şi după aceea, ca preot îmbisericit, până când suferinţa nu i-a mai permis. S-a arătat permanent un bun slujitor al Sfântului Altar, dăruit cu o voce deosebită, profundă, pe care şi-a cultivat-o, adăugând mereu alte cunoştinţe muzicale. După cutremurul din martie 1977 s-a implicat cu mult curaj în realizarea lucrărilor de reparaţii ale sfântului lăcaş, afectat de seism, înfruntând numeroasele oprelişti venite din partea autorităţilor vremii. Pregătirea intelectuală şi teologică, solidele cunoştinţe de drept canonic şi de drept civil, au determinat numirea sa ca Director al Casei de Pensii a Bisericii Ortodoxe Române, la 1.04.1985, funcţie de Consilier patriarhal, pe care a deţinut-o cu probitate morală şi profesională până la integrarea Casei în sistemul de Stat, la 7.07.1993. În anul 1985 a fost hirotesit iconom stavrofor şi i-a fost acordată distincţia Crucea patriarhală. Pentru cei care l-au cunoscut mai îndeaproape, părintele Miron-Valeriu Mihuţ rămâne o amintire frumoasă şi, peste toate încercările de care omeneşte a avut parte şi exigenţa pe care o arăta, un suflet bun înaintea Mântuitorului Hristos, pe Care L-a slujit vreme de 46 de ani. La acest ceas de vremelnică despărţire până la obşteasca Înviere, ne rugăm Mântuitorului Hristos să odihnească întru Împărăţia Sa sufletul bun al părintelui Miron-Valeriu Mihuţ, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit, iar familiei îndoliate, parohiei îndoliate şi tuturor celor ce l-au cunoscut şi l-au preţuit să le dăruiască mângâiere şi întărire sufletească. Veşnica lui pomenire! Cu părinteşti condoleanţe şi binecuvântări pentru familia îndoliată şi pentru parohia păstorită de el, † DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Mesaj transmis la înmormântarea Părintelui Miron - Valeriu Mihuţ, duminică, 8 iulie 2012.