Vârsta de la care facem economii, tot mai mică

Copiii din ziua de azi încep să pună bani deoparte mult mai devreme decât o făceau părinţii şi bunicii lor, iar cu primii bani economisiţi tinerii îşi cumpără cu precădere telefoane mobile şi accesorii, arată un studiu privind importanţa educaţiei financiare. Nici o categorie de vârstă nu pune pe primul loc investiţiile pe termen lung, cum ar fi cele în educaţie, sănătate, pensii, însă merită remarcat că tinerii cu vârste între 16 şi 20 de ani alocă educaţiei sumele cele mai mari, arată coordonatoarea programului Şcoala de Bani.

Potrivit studiului, copiii din ziua de azi încep să economisească devreme, chiar de la vârsta de patru ani, pe când părinţii şi bunicii lor făceau acest lucru abia după 18 ani. Suma pe care o strâng cei mici este, în medie, între 350 şi 800 de lei pe an, cu care îşi cumpără biciclete, aparate foto sau jocuri video, iar cei care investesc cel mai mult în educaţie sunt adolescenţii cu vârste între 16 şi 20 de ani, arată un studiu realizat de o instituţie bancară.

`Studiul nostru arată cât de necesară este educaţia financiară. Nici o categorie de vârstă nu pune pe primul loc investiţiile pe termen lung, cum ar fi cele în educaţie, sănătate, pensii, însă merită remarcat că tinerii cu vârs­te între 16 şi 20 de ani alocă educaţiei sumele cele mai mari. Am sesizat şi o diferenţă în ce priveşte vârsta la care românii încep să pună bani deoparte: copiii şi tinerii de azi o fac la vârste timpurii, chiar de la patru ani, în timp ce copiii de dinainte de ‘89 s-au apucat abia în timpul liceului sau al facultăţii. Noi credem că mai sunt multe de făcut în ceea ce priveşte educaţia financiară a românilor, care trebuie să treacă dincolo de economisire, până la controlarea bugetului personal, stabilirea unor obiective de viaţă realiste şi asumarea unui comportament financiar calculat şi corect. Prin independenţă financiară se poate construi o viaţă mai bună”, spune Nicoleta Deliu, coordonatoarea programului Şcoala de Bani, o campanie de educaţie financiară lansată de BCR.

Potrivit studiului menţionat, primii bani strânşi de copiii între 11 şi 15 ani se duc pe biciclete şi patine cu rotile, apoi pe jucării, telefoane şi accesorii, în ordinea preferinţelor. În acelaşi timp, adolescenţii - cu vârste între 16 şi 20 de ani - preferă să-şi cheltuiască economiile pe telefoane şi accesorii, apoi pe cadouri şi studii.

Tot telefoanele şi accesoriile sunt destinaţii ale banilor economisiţi şi în cazul tinerilor între 21 şi 25 de ani, urmate de biciclete şi vacanţe, intrate pentru prima dată în acest top.

Românii între 26 şi 79 de ani au declarat că şi-au cheltuit primii bani economisiţi pe haine şi încălţăminte. Mobilele şi electrocasnicele intră în preferinţele de achiziţie pentru primii bani economisiţi abia de la 26 de ani şi urcă şi mai mult în topul preferinţelor odată cu vârsta.

Deşi preferinţele diferă de la o generaţie la alta, un top al investiţiilor din primele economii ale românilor de orice vârstă ar arăta astfel: haine şi încălţăminte, biciclete, cadouri, călătorii, investiţii în studii, telefoane şi accesorii, mobilă şi electrocasnice, laptop/calculator, jucării, maşină/şcoală de şoferi.

Şcoala de Bani este o campanie de educaţie financiară din România care a început în august şi se va încheia pe 18 octombrie, în cadrul căreia angajaţi din 100 de sucursale bancare ale BCR oferă cursuri gratuite privind economisirea, gestionarea bugetului personal, investiţiile sau împrumuturile.

În România, nu există un program de studiu sistematic, în şcoli, a noţiunilor care ţin de finanţele personale. Acest lucru face ca ţara noastră să ocupe ultimul loc în UE într-un sondaj Gallup pentru măsurarea nivelului de „alfabetizare” finan­ciară.

Potrivit rezultatelor sondajului, 78% dintre românii chestionaţi au picat testul care le cerea să răspundă corect la cel puţin trei din patru întrebări despre patru concepte financiare de bază: diversificarea riscului, inflaţia, aritmetica şi dobânda compusă.