Vernisaj de fotografie dedicată mamei, la Râmnicu Vâlcea

Un articol de: Pr. Constantin Olariu - 13 Martie 2018

La Cinema „Geo Saizescu” a avut loc săptămâna trecută vernisarea expoziției fotografice „Mama - Eseu despre iubire”, a artistei Cătălina Flămînzeanu, eveniment organizat de Arhiepiscopia Râmnicului și Teatrul Municipal „Ariel” din Râmnicu-Vâlcea.

În cadrul evenimentului, pr. Ștefan Zară, consilier cultural, a transmis cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, intitulat „Maica Domnului - recuperarea istorică a demnității femeii”. „În Biserica Ortodoxă, femeia nu a fost niciodată desconsiderată, ci privită atât în plan soteriologic, cât și în plan social ca egală cu bărbatul, «ajutor potrivit» acestuia (Facerea 2, 18). Egalitatea în demnități și îndatoriri nu înseamnă însă egalitate în vocații. Confuzia egalității vocaționale între bărbat și femeie promovată de mișcarea feministă nu aduce decât prejudicii femeii și feminității. Femeia trebuie văzută ca și complementară cu bărbatul, femeia completează și sfințește bărbatul, nu îl înlo­cuieș­te, așa după cum nici bărbatul nu poate înlocui femeia și rolul sfânt al acesteia în lume, concretizat mai ales prin vocația de a fi mamă și asemănarea cel mai mult cu Dumnezeu prin aceea că se face născătoare de viață. Maica Domnului reprezintă adevăratul și singurul model real al femeii. Chipul Maicii Domnului este idealul la care trebuie să ajungă orice femeie: maternitatea. Darul principal pe care Dumnezeu l-a făcut femeii, maternitatea, este și cel care o ridică la adevărata demnitate: ea naște viață, este într-o lucrare sinergică cu Dumnezeu spre a aduce viața în lume”, a transmis de IPS Părinte Varsanufie.

În cadrul evenimentului a luat cuvântul autoarea fotografiilor, artista Cătălina Flămînzeanu, care a evidenţiat faptul că vernisajul descrie „frumosul din oameni, sensibilitatea, tandreţea”. Fotografiile din noua sa expoziţie îl poartă pe privitor printr-o gamă neaşteptată de stări, de la melancolie, nostalgie până la încântare, chiar şi fericire. Pornind de la ideea că emoţiile nu cad niciodată în banalitate, Cătălina Flămînzeanu ştie să creeze, pentru cel aflat în faţa camerei de fotografiat, acel moment unic de încredere şi, totodată, de vulnerabilitate, în care acesta îşi mărturiseşte, prin privire şi prin întreaga gestică, sentimentul iubirii. În felul acesta, valorile familiei sunt descoperite prin dragostea copleșitoare cu care părinții își privesc copiii, dar și din nostalgia celor care, cu dor nestins, își pot privi părinții doar în fotografii. Privirile tuturor se întrepătrund în această expoziție care devine un îndemn de a privi îndelung la chipurile celor dragi nouă, fie că aceștia sunt copii sau părinți.