Veșmântul sfințeniei pentru Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”-Titan

Parohia „Acoperământul Maicii Domnului”-Titan s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare duminică, 16 august, primind vizita Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a târnosit sfântul locaş închinat sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului, Sfinţilor Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian şi Sfinţilor Martiri Brâncoveni. În această zi de însemnătate deosebită pentru parohia bucureşteană, când şi-a sărbătorit şi unul dintre hramuri, înainte de slujba târnosirii, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Un nou locaş de închinare din Capitală a îmbrăcat veşmântul sfinţeniei duminică, 16 august, când Biserica Ortodoxă Română îi cinsteşte pe Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin Voievod, cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi, împreună cu ei, pe sfetnicul Ianache. Mulţi credincioşi au dorit să participe la acest eveniment deosebit din viaţa parohiei, ocupând locurile amenajate din curtea bisericii sau din afara incintei, respectând normele de prevenire a transmiterii noului coronavirus.

Ziua de sărbătoare a început prin săvârşirea Sfintei Liturghii la Altarul de vară amenajat pe esplanada din vecinătatea bisericii de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte şi părintele Mihai Aurel, vicar eparhial; părintele Dumitru Ştefănescu, consilier administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureștilor; părintele Florin-Nectarie Busuioc, protopop al Protoieriei Sector 3 Capitală; alţi preoţi slujitori ai bisericii şi din parohiile vecine. 

După terminarea Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură în care a tâlcuit pasajul evanghelic de la Matei (cap. 17, vers. 14-23) în care este relatată minunea vindecării fiului lunatic, rezumând învăţăturile duhovniceşti care se desprind din acesta şi subliniind totodată şi modelul de iubire şi jertfelnicie arătat de Sfinţii Martiri Brâncoveni, pomeniţi în această zi.

„Din Evanghelia de astăzi învăţăm că acest copil posedat de diavol nu se mai poate ruga pentru sine. Tatăl său, însă, a simţit durerea copilului şi a exprimat-o el, îngenunchind în faţa lui Iisus, ca ultima lui speranţă, şi cerând să-l vindece pe copil. Iisus răspunde deci la rugămintea tatălui copilului. Aceasta ne arată cât de important este ca părinţii să fie credincioşi şi să se roage lui Dumnezeu pentru sănătatea şi vindecarea copiilor lor, care suferă de orice fel de boală, fizică sau sufletească. De asemenea, Evanghelia ne arată că nici ucenicii nu erau întăriţi în credinţă, deoarece încă nu primiseră pe Duhul Sfânt. După Rusalii, ei au devenit mai puternici în credinţă, încât au săvârşit minuni şi au murit martiri pentru Hristos. Fiecare om, chiar dacă este credincios, are nevoie de întărirea credinţei, de înmulţirea şi adâncirea ei. Aceasta se face în primul rând prin rugăciune mai intensă, mai deasă şi prin post şi fapte bune. Totodată, pasajul evanghelic de astăzi subliniază faptul că există mai multe neamuri sau feluri de duhuri necurate şi că unele dintre ele sunt atât de statornice în răutatea lor, în dorinţa de a-i chinui pe oameni, încât nu ies prin simpla poruncă a ucenicilor, ci doar dacă ei au o rugăciune intensă şi sunt în stare de post. Rugăciunea şi postul sunt necesare pentru vindecare deoarece demonii nu se tem de cuvinte, ci doar de prezenţa Duhului Sfânt în omul care se roagă, pentru că duhurile rele sunt necurate şi mândre, iar Duhul Sfânt este curat, bun şi mângâietor. Când harul locuieşte în om, ca urmare a rugăciunii lui stăruitoare şi a stării de jertfă în care el se pune prin post, demonii sunt alungaţi. Smerenia îi dezarmează pentru că ei sunt urâtori de oameni, iar Hristos este iubitor de oameni”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„În creştinism nu există biruinţă prin eliminarea crucii“

În continuare, Preafericirea Sa a arătat faptul că Biserica a lucrat dintotdeauna pentru vindecarea oamenilor, atât sufletească, cât şi trupească, atât prin rugăciune, cât şi prin instituţiile medicale care au luat naştere, pentru prima dată, în sânul ei: „Iisus a mustrat poporul pentru credinţa slabă, dar a rămas statornic în iubirea Sa faţă de cei aflaţi în suferinţă. 

Biserica învaţă că sunt necesare rugăciunile pentru cei care nu se mai pot ruga pentru ei înşişi. De aceea are slujbe deosebite pentru cei bolnavi, în special Taina Sfântului Maslu, dar şi rugăciunile pentru alungarea demonilor, adică Molitfele Sfântului Vasile cel Mare şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur. Acestea nu se citesc ca o lectură magică, ci în stare de rugăciune şi de post. Dacă cel care le citeşte nu are prezenţa iubirii smerite a lui Hristos în el, dobândită prin rugăciune stăruitoare şi prin postire, atunci simpla citire a acestor rugăciuni nu are efect. De aceea, în creştinism nu poate fi biruinţă dacă eliminăm crucea, dacă nu ne ostenim. Avem tendinţa de a obţine orice repede, aproape magic, fără osteneală, fără rugăciune stăruitoare şi fără postire. Slăbirea credinţei aduce multă suferinţă. Întărirea credinţei aduce multă biruinţă duhovnicească. Biserica a creat şi instituţii de vindecare a celor bolnavi. Primele bolniţe au fost înfiinţate în mănăstiri, apoi primele farmacii şi spitale au fost înfiinţate de Biserică sau la îndemnul Bisericii de filantropi. Aşadar, pe lângă rugăciunile Bisericii, s-a dezvoltat şi îngrijirea bolnavilor, ca fiind o formă de exprimare a credinţei noastre în Hristos. Astăzi, în majoritatea instituţiilor spitaliceşti sunt preoţi de caritate. Acest termen, «caritate», arată iubirea jertfelnică şi smerită. Acest cuvânt nu exista în limba latină înainte de creştinism. Se pare că el a fost creat de Sfântul Irineu de Lyon din cuvântul grecesc «charis», care înseamnă har, iar cuvântul «caritas» se tâlcuieşte prin iubire provenită din harul lui Hristos, iubire smerită şi milostivă, nu arogantă şi posesivă”.
În încheierea cuvântului său, Patriarhul României a evocat viaţa jertfelnică a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, subliniind faptul că ei sunt modele de iubire şi demnitate pentru toţi românii: „Astăzi facem pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Ei sunt recunoscuţi ca fiind cei mai puternici mărturisitori creştini în timpul stăpânirii otomane. Sfântul Voievod Constantin, în cei 25 de ani de domnie, a evitat războaiele şi a dezvoltat cultura. De aceea, marele istoric Nicolae Iorga a numit domnia Sfântului Voievod «monarhia culturală». Sfinţii Martiri Brâncoveni sunt un exemplu de demnitate în credinţă creştină şi iubire faţă de patrie. Sărbătoarea Martirilor Brâncoveni are o dimensiune nouă. Recent, Parlamentul României a aprobat ca ziua de 16 august să fie Zi Națională de pomenire a martirilor Brâncoveni şi a conştientizării persecuţiilor împotriva creştinilor. Comunitatea religioasă cea mai persecutată sunt creştinii, peste tot în lume. De aceea, trebuie să mulţumim lui Dumnezeu pentru darul libertăţii de a crede, de a ne ruga spre slava lui Dumnezeu şi binele poporului”.

În continuare, Preafericirea Sa, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, a săvârşit slujba de târnosire a bisericii, după rânduiala tradiţională, prin depunerea în piciorul Sfintei Mese a unui fragment din moaştele unor martiri şi ungerea cu Sfântul şi Marele Mir şi stropire cu apă sfinţită a prestolului, a icoanelor de pe catapeteasmă, a picturii murale şi a exteriorului bisericii.

Ranguri şi distincţii pentru ctitori și ostenitori

Pentru implicarea în realizarea lucrărilor de zidire şi înfrumuseţare a bisericii, părintele paroh Mihai Stavără a fost ridicat la rangul de iconom stavrofor, iar preotul Mina-Emilian Stavără de la Parohia „Sfinţii Români” din cadrul Protopopiatului Sector 3 Capitală şi preotul Marcel Stavără de la Parohia Icoanei din cadrul Protopopiatului Sector 2 Capitală, la rangul de sachelari. De asemenea, pentru implicarea în lucrările ce s-au efectuat la sfântul locaş, preotul Gheorghiţă Stavăr, coslujitor la Parohia „Acoperământul Maicii Domnului”-Titan, a primit Distincţia de vrednicie cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, iar preotul Anton Mărăcineanu, coslujitor la aceeaşi parohie, a primit o icoană cu chipul Maicii Domnului. Pentru implicarea în obţinerea avizelor legale şi a autorizaţiilor de construcţie, Robert Sorin Negoiţă, primarul sectorului 3, a primit Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” pentru mireni. Totodată, pentru implicarea în activităţile parohiei, prezbitera Aurora Stavără şi Adriana Taulescu au primit Ordinul „Maria Brâncoveanu”. Diploma omagială 2020 şi medalia comemorativă au fost acordate lui Lazăr Neacşu, arhitectului Alin Negoescu, inginerului constructor Ahile Roşioară şi lui Ion Linte. Distincţia de vrednicie cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, a fost acordată Consiliului parohial, părintelui Stan Marian, de la Parohia Săltăneşti, Protopopiatul Slatina, precum şi pictorilor Horia Traian Petrescu şi Dinu Traian Petrescu. Comitetul parohial a primit Distincţia de vrednicie cu chipul Maicii Domnului.