Veterani români din Republica Moldova, în ţara-mamă după 65 de ani

Un grup de veterani români din Republica Moldova a beneficiat, în perioada 1-5 iunie 2010, de un pelerinaj la mănăstirile din Moldova şi Bucovina. Vineri, 4 iunie, în cadrul unei întâlniri de la Casa Armatei din Iaşi, la care au participat miniştrii Apărării Naţionale din cele două ţări, veteranii au primit decoraţii şi albume omagiale. Tot cu acest prilej, Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, i-a fost acordată Emblema de Onoare a Armatei României.

Primăria Municipiului Chişinău, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale din Republica Moldova şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, a organizat, începând de marţi, 1 iunie, un pelerinaj la mănăstirile din Moldova şi Bucovina pentru un grup de 13 veterani care au luptat pentru ţara noastră în cel de-al Doilea Război Mondial. Imediat după ce autocarul cu basarabeni a trecut graniţa au fost aşteptaţi de Grupul vocal "Seniorii" al Casei de Cultură "Mihai Ursachi" din Iaşi care a început să cânte "Basarabie frumoasă". "Mulţi dintre bătrâni au călcat pentru prima dată după 65 de ani pe pământ românesc. Astfel, emoţiile nu s-au putut stăpâni, iar veteranii au început să plângă. Cea mai mare surpriză pe care am avut-o a fost când am fost aşteptaţi de Grupul vocal "Seniorii" care a cântat melodii patriotice şi a dansat Hora Unirii. Ne-au aşteptat de asemenea cu pâine şi sare aşezate pe un prosop tradiţional", ne-a spus Elena Tănase, specialist principal al Direcţiei relaţii externe, cooperare regională şi integrare europeană a Primăriei Municipiului Chişinău. "Unii veterani au spus că îşi doresc să revadă România" După acest moment a urmat pelerinajul propriu-zis la cele mai reprezentative mănăstiri din judeţele Iaşi, Botoşani, Suceava şi Neamţ. După cum ne-a mărturisit Elena Tănase, pelerinajul a fost o şansă unică pentru că de obiectivele pe care le-au vizitat s-a auzit doar la şcoală. "Acum am avut posibilitatea să le vedem în realitate şi a fost foarte frumos. Cei 13 veterani de război au vârste cuprinse între 80 şi 94 de ani au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial de partea României. Unii veterani au spus că îşi doresc să revadă România. Organizarea pelerinajului a durat un an de zile. Pentru că pregătirile au început de anul trecut o parte dintre ei au crezut că nu vom mai pleca. Însă pentru noi a fost o datorie morală. Pensiile pe care le au veteranii din Republica Moldova sunt foarte mici, comparativ cu cele din România. De aceea sunt nevoiţi să muncească pentru a se putea întreţine", a afirmat Elena Tănase. "De acum, dacă am văzut patria-mamă, pot să şi mor" Veteranii care s-au putut bucura de pelerinajul de la mănăstirile şi principalele obiective din Moldova şi Bucovina au rămas impresionaţi de frumuseţea sfintelor lăcaşuri, a locurilor, dar şi de ospitalitatea cu care au fost aşteptaţi. Trei dintre românii de peste Prut care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial ne-au relatat pe scurt povestea vieţii lor. "Eu m-am bucurat de acest pelerinaj foarte mult pentru că am zis că voi merge să văd o altă lume. Sunt foarte mulţumit că am văzut şi m-am bucurat pentru aceasta. Am rămas impresionat de frumuseţea munţilor şi a peisajelor din Suceava. Mulţumim lui Dumnezeu şi organizatorilor pentru acest pelerinaj. De când s-a terminat războiul sunt 65 de ani, timp în care nu am mai venit în România. Am trecut Prutul când s-a organizat Podul de Flori de la Galaţi şi de la Cahul. De acum, dacă am văzut patriamamă, pot să şi mor. Măcar la sfârşitul vieţii pot spune că am văzut raiul pe pământ. Dacă nu credeam în Dumnezeu, nu ajungeam până în ziua de astăzi. Pe front am luptat atât pentru români, cât şi pentru ruşi. Am avut posibilitatea să rămân în România, dar pentru că am fost 13 în casa părintească inima m-a tras să vin spre părinţi. Îmi doresc să fie pace şi lumea să aibă înţelepciune. Vreau să fie înlăturaţi comuniştii de la puterea statului nostru. Noi suntem consideraţi de ei fascişti pentru că am luptat în Armata Română. Am luptat în Regimentul Infanterie Marină, Compania de specialităţi, fiind repartizat la Constanţa. Avem şi rude aici, în România, dar mai mult ei vin la noi pentru că e mai uşor să treacă graniţa", a explicat Gheorghe Mihail Codiţă. Profesor universitar la 88 de ani Pentru veteranul Nicolae Tudor Beldiman, în prezent conferenţiar doctor la Universitatea Politehnică din Chişinău, cel mai frumos şi mai interesant loc pe care l-a vizitat în ţara noastră a fost Mănăstirea Putna, unde a văzut mormântul lui Ştefan cel Mare şi în dreptul căruia s-a închinat. În prezent, Nicolae Tudor Beldiman, deşi are 88 de ani, predă încă la facultate de "nevoie" pentru a mai câştiga încă 1.000 de lei moldoveneşti, pe lângă pensie. "Toate locurile au fost frumoase şi interesante mai ales că în regiunea din nordul Moldovei nu am fost niciodată. Am terminat Şcoala Normală "Vasile Lupu" din Iaşi în 1943, an în care am fost încorporat la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă Ineu, la graniţa cu Ungaria. Până la armistiţiu ne-au pregătit, iar apoi ne-au aşezat pe front pentru că ungurii voiau să ocupe România. Noi am stat pe front până au venit ruşii, ne-am organizat şi după aceea am plecat în Basarabia, iar în 1949 am fost deportat în Siberia. Aici am lucrat la minele de aur şi în învăţământ ca învăţător. Nu ştiam limba rusă şi de aceea era foarte greu. Aveam diploma de absolvire a Şcolii Normale din Iaşi, dar nu aveam studii secundare. Şi atunci le-am spus: "Eu sunt de acord să lucrez, dar să mă primiţi ca elev în clasa a X-a pentru ca la finalul studiilor să pot primi atestat de studii". Aşa a şi fost. După ce am terminat am dat examen de admitere la un institut minier, primind 29 de puncte din 30 posibile. Prorectorul a spus că nu mă primeşte pentru că am fost deportat. Eu am întrebat de ce m-a primit să dau examen. După ce s-a schimbat prorectorul instituţiei am fost primit. Am studiat cinci ani, primind la final diploma de inginer electromecanic. După ce am terminat institutul au vrut să mă oprească la catedră. Însă după cei 10 ani petrecuţi acolo m-am întors în Barasabia care trecea printr-o perioadă de industrializare. În acest domeniu m-am angajat şi eu atunci, după care am trecut la Politehnică. În prezent lucrez în calitatea de conferenţiar doctor la Politehnica Chişinău", ne-a zis Nicolae Tudor Beldiman. "Copil de trupă" pe front Pelerinajul a fost interesant şi pentru cel mai tânăr dintre veterani, Simion Vârlan, pentru că din 1945 până acum nu a fost în România, cu toate că a vrut să vină cât timp fiul său a lucrat în Bucureşti. "Mănăstirile din Moldova şi Bucovina sunt extraordinare. Mă întorc în Basarabia cu cele mai frumoase sentimente de dragoste faţă de poporul român. M-am născut român şi vreau să mă duc pe cealaltă lume tot român. Mi-a fost răpită cetăţenia fără să mă întrebe. Şi acum ar trebui să mi se dea înapoi cetăţenia pentru că tatăl meu a fost român, iar copiii mei sunt, de asemenea, români", a spus Simion Vârlan, care a continuat să ne povestească cum a fost încorporat în armată, copil fiind, în Regimentul Infanterie Floreşti. "Eu sunt fiu de învăţător care a fost ofiţer în Armata Română. Între 1940-1941 a fost arestat şi ulterior a murit. Am rămas orfani trei copii cu mama. Mama, neavând cu ce să mă crească, a fost nevoită să mă dea să fiu copil de trupă. Am devenit copil de trupă în Regimentul Infanterie Floreşti. În 1944 Basarabia a fost ocupată de către ruşi, iar regimentul din care am făcut parte a fost nevoit să se evacueze sub presiunea Armatei Roşii. O companie de-a noastră a fost trimisă în regiunea Soroca pentru a opri înaintarea, iar noi, într-o singură noapte, tot ce a fost în regiment am încărcat în tren şi n-am ajuns bine până la Bălţi pentru că Floreştiul era ocupat. Noi am fost cantonaţi în regiunea oraşului Craiova, pe malul Dunării. Comandantul a hotărât ca toţi copiii de trupă să primească instructajul necesar. Însă, şeful meu, sergentul Toma, a fost încadrat într-o campanie care trebuia să se ducă pe front. Astfel am plecat şi eu cu el până în regiunea oraşului Oraviţa. Aici, într-o seară, am fost trimis în sat pentru a vedea care este situaţia. M-am întâlnit cu nişte nemţi care mi-au zis: "Kinder, kinder!". Le-am dat vreascurile pe care le căram în spate şi ei mi-au dat o muzicuţă pe care o păstrez şi astăzi. După o perioadă, eu şi cinci copii de trupă am fost trimişi în oraşul Reşiţa pentru a da examen la Liceul Tehnic Experimental. Apoi a venit ordin de la Comandamentul rus ca toţi basarabenii care sunt în România să vină în Basarabia. Când am ajuns la Comandament nici nu eram înregistrat. Am fost prins ca în capcană. Mi s-a spus ca în 24 de ore să părăsesc şcoala şi să vin în Basarabia. Am ajuns la Chişinău şi mi-a dat drumul pentru că mama era bolnavă. Am făcut cinci ani la Marină în Armata Roşie, dar am terminat şi liceul pedagogic. Din 1956 până în 1996 am lucrat ca învăţător", a conchis Simion Vârlan, 80 de ani. Medalii şi albume omagiale pentru veteranii de peste Prut La Casa Armatei din Iaşi a avut loc vineri, 4 iunie, o întâlnire a ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, cu veteranii de război din Republica Moldova, la care au mai participat Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Vitalie Marinuţă, ministrul Apărării Republicii Moldova, amiral dr. Gheorghe Marin, şeful Statului Major General, gl. mr. dr. Gheorghe Savu, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, Dragomir Sava Tomaşeschi, prefectul judeţului Iaşi, Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi, gl. bg. Ion Ungureanu, comandantul Brigăzii 15 Mecanizată "Podu Înalt", gl (r) Gheorghe Rotaru, consilier al ministrului Apărării Naţionale, şi membri ai Parlamentului României. "Întâlnirea cu veteranii de la Casa Armatei din Iaşi a avut loc la solicitarea domnului Dorin Chirtoacă, primarul municipiului Chişinău, către Ministerul Apărării din România, din momentul în care se ştia de o astfel de intenţie, aceea ca preşedintele României, Traian Băsescu, sau ministrul Apărării să aibă o astfel de întrevedere", ne-a explicat Elena Tănase. Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a conferit Emblema de Onoare a Armatei României ministrului Apărării Republicii Moldova, Vitalie Marinuţă, şi Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, "în semn de recunoştinţă şi preţuire pentru bogata activitate desfăşurată pentru promovarea bunelor relaţii dintre Armata Republicii Moldova şi Armata României". Ministrul Apărării Naţionale a înmânat medaliile Virtutea Militară clasa I cu însemne pentru militari, conferite de preşedintele României, Traian Băsescu, şi albumul omagial România veteranilor de război Nicolae Beldiman, Ioan Bostan, Igor Burcă, Filip Cramarciuc, Petru Ciobanu, Gheorghe Codiţă şi Ivan Luchiţă. De asemenea, ministrul Gabriel Oprea a oferit albumele omagiale România veteranilor Simion Vârlan, Nicolae Lupan, Pavel Lozovan, Ion Bulat, Gheorghe Curmei şi Eugen Semeniuc. Medaliile şi albumele au fost acordate "în semn de înaltă apreciere pentru devotamentul de care au dat dovadă în îndeplinirea misiunilor încredinţate în cadrul Armatei Române, în cel de-al Doilea Război Mondial". ▲ Întâlnirea miniştrilor Gabriel Oprea şi Vitalie Marinuţă Manifestarea de la Casa Armatei din Iaşi a fost precedată de o întâlnire la sediul Brigăzii 15 Mecanizată "Podul Înalt" a ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, cu ministrul Apărării al Republicii Moldova, Vitalie Marinuţă, aflat în vizită în România, la invitaţia părţii române. În cadrul convorbirilor au fost abordate subiecte privind relaţiile militare bilaterale, precum şi cooperarea în cadrul iniţiativelor regionale. Cei doi miniştri au subliniat importanţa dezvoltării cooperării militare în procesul de întărire a pilonilor de stabilitate din estul Europei, analizând stadiul elaborării acordului de bază privind cooperarea în domeniul militar între cele două ministere. Totodată, ministrul Oprea i-a transmis ministrului Marinuţa că Ministerul român al Apărării a întocmit proiectul Hotărârii de Guvern privind donarea de către statul român a unor bunuri de uz didactic Institutului Militar al Forţelor Armate din Republica Moldova. Ministrul Apărării Naţionale s-a întâlnit, de asemenea, cu militari din Garnizoana Iaşi, interesându-se despre condiţiile de instruire şi de trai ale personalului din unităţile garnizoanei şi i-a asigurat de eforturile conducerii ministerului pentru soluţionarea problemelor sociale cu care se confruntă militarii în această perioadă dificilă din punct de vedere economic. ▲ Întâlnirea de la Casa Armatei Iaşi, "o mare cinste" Distincţia Virtutea Militară clasa I a fost conferită, în luna mai a acestui an, prin decret prezidenţial, unui număr de 41 de veterani de război din Republica Moldova. "Avem datoria morală de a fi recunoscători, în egală măsură, veteranilor de război din Republica Moldova care au luptat în Armata Română, aşa cum suntem faţă de veteranii de război din România. O dovadă în acest sens este şi evenimentul organizat astăzi pentru omagierea faptelor de arme ale camarazilor noştri de peste Prut, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial", a declarat ministrul Gabriel Oprea. Domnia sa i-a asigurat pe veteranii de dincolo de Prut că Ministerul Apărării Naţionale este deschis dialogului şi cooperării, un bun exemplu fiind faptul că o delegaţie a Federaţiei de Asociaţii de Rezervişti şi Veterani ai Forţelor Armate din Republica Moldova a fost invitată să efectueze o vizită în România, în perioada 9-11 iunie, la asociaţiile naţionale ale veteranilor de război şi ale cadrelor militare în rezervă şi retragere. "Acest eveniment a fost important pentru noi. Nu am mai întâlnit un asemenea fel de organizare cum a fost pentru noi, veteranii. Am rămas impresionat de întâlnirea pe care ne-au făcut-o la graniţă, dar şi de festivitatea de la finalul pelerinajului. Este o mare cinste pentru noi că au participat la festivitatea de la Casa Armatei din Iaşi atât conducerea Armatei Române, cât şi cea a Basarabiei", a spus Simion Vârlan.