Viaţa parohiilor: Biserica din Stroieşti, resfinţită după cinci secole

Biserica „Sfinţii Arhangheli“ din localitatea Stroieşti, comuna Todireşti, Protopopiatul Paşcani, judeţul Iaşi, a fost resfinţită sâmbătă, 4 octombrie, de PS Calinic Botoşăneanul, Arhiereu-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Se presupune că biserica a fost construită în timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, de către căpitanul Stroie. Biserica a fost reconsolidată între anii 1998 şi 2000, iar pictarea bisericii a început în anul 2002. Pentru că parohia nu a avut posibilităţi financiare, pictura a fost finalizată abia în anul 2007. În acest timp, au fost reconsolidate clopotniţa şi zidurile care împrejmuiesc biserica.

Lucrările de renovare la biserica din satul Stroieşti, monument istoric din secolul al XV-lea, au început în primăvara anului 1998. A fost reconsolidată, atât la interior, cât şi la exterior prin realizarea tencuielilor şi schimbarea acoperişului, pregătindu-se astfel pentru pictura în tehnica fresco. Între anii 2000 şi 2001 a fost realizată catapeteasma, iar între 2002-2007, sfântul lăcaş a fost pictat. „Când s-au făcut săpăturile de către cei de la monumente istorice din Iaşi, s-a găsit o monedă pe care era imprimat chipul împăratului Ladislau. Această monedă a fost luată la Iaşi, după care am început lucrările pentru reconsolidarea bisericii la interior şi exterior, până la piatră. Pictura a durat mai mult, pentru că suprafaţa e cam mare, iar posibilităţile financiare ale oamenilor au fost limitate. Când se strângeau ceva bani, pictam câte o bucată, plecau pictorii şi, apoi, o luam de la capăt. De aceea a durat timp de cinci ani de zile pictura bisericii. Ne-am descurcat foarte greu pentru că sursele de finanţare au provenit doar din contribuţiile oamenilor. Ne-au ajutat şi câţiva oameni din oraşul Paşcani, dar au fost foarte puţini“, ne-a mărturisit părintele paroh Neculai Porfir. Biserică în stil ştefanian Biserica văzută din depărtare are aspectul unei cetăţi. Este împrejmuită cu ziduri de piatră de aproape doi metri înălţime, care închid curtea bisericii, unde se află şi cimitirul parohiei. Intrarea în curte se face pe sub clopotniţa boldită la parter şi închisă cu porţi. La interior, biserica are în general, forma bisericilor din timpul lui Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, alcătuite din cele trei încăperi canonice: altar, naos şi pronaos. În „Dicţionarul geografic“ de la arhivele sta-tului din Iaşi se poate citi: „Biserica Stroieşti, cu hramul «Sfinţii Voievozi», anexa Stroieşti, a fost fondată de Ştefan cel Mare. Tradiţia spune că Ştefan cel Mare, trecând de la Neamţ spre Hârlău, s-a oprit pe platoul Stroieşti, i-a plăcut locul şi a dat moşia de aici unui căpitan al său, Stroie, care a întemeiat satul şi biserica“. Deşi biserica din satul Stroieşti arată ca nouă, uşa de la intrare, cu drug, a rămas de pe timpul lui Ştefan cel Mare. În altar se mai găseşte o evanghelie veche, de la 1832, care este scoasă în timpul Utreniei în mijlocul bisericii. Excursii şi pachete pentru săraci Satul Stroieşti numără 280 de famii, după cum ne-a spus părintele paroh. Ca în majoritatea satelor din România, din Stroieşti au plecat foarte mulţi tineri la muncă în străinătate. Cu toate acestea, bătrânii păstrează tradiţiile, vin la biserică şi, mai mult decât atât, sunt aproape de preotul paroh. Astfel se poate explica faptul că un monument vechi de cinci secole a fost reconsolidat de ţărani săraci, dar credincioşi. Chiar dacă atenţia a fost îndreptată mai mult asupra construcţiei bisericii, parohia nu neglijează activităţile social-filantropice: „La marile sărbători, strângem bani de la oameni şi facem pachete cu dulciuri pentru copii, iar pentru bătrâni cumpărăm alimente. Dacă copiii nu vin la biserică la sărbători, mergem la şcoală, pentru că acolo îi găsim pe toţi. O perioadă lungă am făcut excursii cu ei la mănăstiri. Acum, că am terminat de restaurat biserica, voi avea mai mult timp liber şi voi face mai multe activităţi cu copiii“, a adăugat părintele.