Vizite arhierești în județul Mureș

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, s-a aflat sâmbătă, 28 iulie, în mijlocul credincioșilor din județul Mureș, unde a participat la mai multe evenimente. Astfel, a oficiat Taina Sfintei Cununii la Târgu-Mureș și a participat la Festivalul Văii Mureșului, ediția a XIV-a, desfășurat anual pe platoul La Alei din comuna Răstolița de pe valea Mureșului superior.

În Catedrala mare din municipiul Târgu-Mureș, IPS Arhiepiscop Irineu a oficiat Taina Sfintei Cununii pentru tinerii Emanuel și Alexandra Zavate, cărora le-a adresat îndemnuri la începutul căsniciei lor. Un sobor de preoți mureșeni, în frunte cu ierarhul a fost alături de părintele Petru Șerban de la Parohia Târgu-Mureș II, sector 2, cu prilejul căsătoriei fiicei sale Alexandra.
În după-masa aceleiași zile, IPS Arhiepiscop Irineu a participat la deschiderea Festivalului Văii Mureșului, ediția a XIV-a, desfășurat anual pe platoul La Alei din comuna Răstolița de pe valea Mureșului superior. Ierarhul a rostit un cuvânt la deschiderea evenimentului, despre importanța cultivării valorilor spirituale și etnice ale românilor în contextul unei lumi supuse globalizării galopante și relativizării valorice. De asemenea, IPS Arhiepiscop Irineu i-a îndemnat pe credincioși „să urmeze exemplul pilduitor al iluștrilor bărbați ai Marii Unirii, care au luptat pentru realizarea idealurilor naționale”.

La acest eveniment au fost prezentate numeroase ateliere meșteșugărești, rețete culinare tradiționale, cântece și jocuri populare. Fiecare comunitate participantă la această manifestare este reprezentată printr-o căsuță amplasată pe platou și deschisă publicului spre vizitare, unde pot fi admirate expoziții de artizanat, port tradițional, obiecte vechi etc.

Adresându-se celor prezenți, IPS Arhiepiscop Irineu a spus: „Inima românului, fecundată de energiile harului dumnezeiesc, a odrăslit, de-a lungul vremii, un întreg arsenal de datini și un minunat tezaur folcloric, care exprimă geniul creator cu care este înzestrată minunata seminție românească. Cine prețuiește și valorifică această zestre etnică este un crainic al valorilor naționale și poate să spună ca acel poet popular româno-american din Detroit, Mitică Banciu: «Eu cânt neamul românesc și în versuri îl măresc». Cântecul popular edifică făptura umană din punct de vedere moral și este o inestimabilă putere care ne ajută să sorbim din izvorul nesecat al românismului. Prin acest cântec străvechi, noi ne adăpăm cu sete din Sinea neamului, ca Făt-Frumos din fântâna cu apă vie nemuritoare. Noi, românii, ne mândrim mult cu cântecele noastre străvechi, care din negura vremurilor au plutit, îngânându-se până la noi, cum inspirat spunea scriitorul Mihail Sadoveanu. În felul acesta, noi ne unim spiritual cu vrednicii înaintași și cu neamul nostru care a trecut înțelept prin istorie și s-a dovedit erou în cultură, cântând în versuri bucuriile și tristețile, dorurile și aspi­rațiile. Mintea noastră primește lumina învățăturii, duhul nostru primește balsamul mângâierii și întreaga ființă românească se umple de încredere în biruința finală a binelui”, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.