Volum despre Episcopul Vasile Moga, apărut la Editura „Andreiana”

Primul supliment pe anul 2017 al anuarului „Astra Sebesiensis” a apărut recent la Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului, în colaborare cu Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca. Volumul este intitulat „Un episcop și epoca sa. Vasile Moga (1774-1845)” și conține 11 studii științifice.

Lucrările academice publicate în volum au fost susținute în cadrul unei confe­rințe omagiale intitulate „240 de ani de la nașterea episcopului sebeșean Vasile Moga (1774-1845)”, organizate pe 5 decembrie 2014 de Despărțământul ASTRA „Vasile Moga” Sebeș, în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Asociația G.I.S.A.S. Sebeș și Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

Manifestarea din 5 decembrie 2014 a fost mai apoi continuată în Colocviile „Vasile Moga” și a ajuns la cea de-a patra ediție. Pe lângă comunicările științifice prezentate la Conferința „240 de ani de la nașterea episcopului sebeșean Vasile Moga (1774-1845)”, volumul apărut la Editura „Andreiana” și la Editura „Argonaut” cuprinde și studii semnate de istorici și cercetători din Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Sibiu, Sfântu Gheorghe, Reșița și Sebeș.

Prin studiile publicate acum, volumul oferă cititorilor posibilitatea să afle mai multe despre viața Episcopului Vasile Moga, realizările acestuia pe plan bisericesc, politico-național și cultural, precum și modul în care acestea au fost reflectate în istoriografia românească.

„Cele 11 studii dovedesc faptul că episcopul Vasile Moga, mânat de deviza «Siliţi să nu rămânem ruşinaţi!», în condiţii neprielnice, şi-a împlinit menirea pe acest pământ, pregătind terenul pentru viitorul episcopat şagunian. Constrâns de cele 19 restricţii, impuse prin decretul imperial de numire (21 decembrie 1810), episcopul Vasile Moga, printr-o neobosită activitate, a fost cel care a reuşit sedentarizarea scaunului chiriarhal în interiorul oraşului Sibiu (după ce antecesorii săi de neam sârb au rezidat, vremelnic, la Sibiu şi Răşinari, dar cu chirie), a fost cel care a impus redresarea vieţii religios-morale a credincioşilor păstoriţi (afectaţi încă de mişcările confesionale din secolul al XVIII-lea, de numeroasele treceri la greco-catolicism, precum şi de ingerinţele Mitropoliei de la Karlowitz, sub jurisdicţia căreia se aflau), a fost cel care s-a implicat, alături de ierarhia greco-catolică în mişcarea naţională (înaintând curţii imperiale sau guberniului o serie de memorii), a fost cel care a extins reţeaua şcolilor confesionale ortodoxe în Transilvania (numărul acestora crescând de la 41 la 282), a fost cel care a pus bazele aşa-numitei «şcoli de preoţi» şi «şcoli de dascăli» (pe structura vechiului curs de pregătire pedagogică instituit de cărturarul Dimitrie Eustatievici în anul 1786), a fost cel care  s-a îngrijit de trimiterea şi întreţinerea unor tineri «studioşi» la marile universităţi europene (din rândul acestora ridicându-se o seamă de personalităţi ale vieţii ecleziastice, politice şi culturale transilvănene), a fost cel care a iniţiat un amplu program editorial, ce viza tipărirea de manuale şcolare, cărţi bisericeşti şi de învăţătură, a fost cel care a întreţinut relaţii de prietenie cu o serie de cărturari ardeleni şi bănăţeni, sprijinindu-i financiar (atât prin achiziţionarea lucrărilor publicate de aceştia, cât şi prin subvenţionarea efectivă a demersurilor editoriale demarate de aceştia). Pentru comunitatea ortodoxă din oraşul Sebeş, episcopul Vasile Moga a fost cel care a sprijinit ridicarea unei noi biserici, astăzi Biserica «Învierea Domnului» (Biserica Mare sau Biserica Mogaiană), care a iniţiat procesul împotriva comunităţii germane pentru veniturile morilor şi cel care mereu a sărit în sprijinul acesteia”, spune drd. Mihai-Octavian Groza în editorialul volumului.

Realizările episcopului român

Între studiile publicate în volum se numără următoarele lucrări: „Viaţa şi activitatea episcopului Vasile Moga (1774-1845) reflectate în istoriografia românească” (Mihai-Octavian Groza, Iuliu-Marius Morariu), „Biserică şi societate în timpul episcopului Vasile Moga (1774-1845). Evaluarea surselor” (Ovidiu Boc), „Scurte referinţe bibliografice despre episcopul Vasile Moga” (Daniela-Carmen Sava), „Din legăturile episcopului Vasile Moga al Ardealului cu păstoriţii săi hunedoreni” (Florin Dobrei), „Biografia şi păstorirea episcopului Vasile Moga în lumina unor izvoare inedite şi a unor texte publicistice şi istoriografice uitate” (Mircea-Gheorghe Abrudan), „Documente mogaiane în Arhivele Mitropoliei Ardealului. Contribuţii” (Iuliana Govoreanu, Marioara Pantiș),  „Documente olografe ale episcopului ortodox Vasile Moga păstrate în fondul Protopopiatului Ortodox Câmpeni (1820-1845” (Ioan Rustoiu) și „Pictori muralişti şi iconari, în bisericile din părţile Sibiului, din vremea păstoririi episcopului Vasile Moga” (Ioan Ovidiu Abrudan).

Studiile contribuie consistent la cunoașterea vieții și per­sonalității marelui ierarh Vasile Moga, primul episcop ortodox român din Transilvania după încorporarea regiunii în Imperiul Habsburgic. Cu toate că cercetările din domeniu s-au centrat pe activitatea Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, există nevoia ca și personalitatea episcopului Vasile Moga să fie mai bine evi­dențiată de istorici și teologi, chiar dacă multe dintre documentele vremii, inclusiv arhiva personală a episcopului, au fost distruse. Contextul politic, istoric și social din timpul păstoririi episcopului Vasile Moga în Transilvania a fost unul extrem de dificil pentru români, și de aceea realizările ierarhului sunt meritorii. Implicarea sa în dezvoltarea învățământului românesc din Transilvania, printr-o relație deosebită cu marele Gheorghe Lazăr, dar și în mișcările de emancipare națională sunt aspecte mai puțin cunoscute din viața sa, iar studiile din acest volum prezintă pe larg informații cu referire la aceste aspecte ale activității episcopului.   

„Patronată de figura vrednicului ierarh, de pioasă amintire, «siliţi să nu rămânem ruşinaţi», asociaţia noastră publică acest supliment al anuarului «Astra Sabesiensis» întru cinstirea memoriei celui care a fost episcopul Vasile Moga. Considerăm că prin materialele redate, am reuşit să umplem un gol istoriografic, dar şi să dovedim, cu vârf şi îndesat, faptul că episcopul Vasile Moga nu a fost un simplu ierarh de la marginea imperiului, ci un adevărat „apostol” al românilor ortodocşi din Transilvania, preocupat, aşişderea succesorului său, de „ridicarea” neamului, un ierarh a cărui viaţă şi activitate se cereau redescoperite şi valorificate. Sperăm ca materialele publicate să trezească atenţia comunităţii academice şi să poată constitui, oricând, punctul de plecare şi baza documentară a unei viitoare monografii Vasile Moga, atât de necesară. Îndemnăm cititorii să parcurgă aceste pagini, să le analizeze cu multă atenţie, pentru că acestea dovedesc faptul că oamenii trec, faptele rămân…”, mai spune Mihai-Octavian Groza în editorial.

Volumul „Un episcop și epoca sa. Vasile Moga (1774-1845)” a apărut cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Sebeș, județul Alba și al Mitropoliei Ardealului.