Volum despre stilistică și limbaj în oratoria bisericească

Semnalăm cu bucurie apariţia unei cărţi deosebit de valoroase, care îmbogăţeşte substanţial literatura omiletică românească: Stilistica predicii. Autorul, părintele Marius Ciobotă, profesor de omiletică şi catehetică la Seminarul Teologic din Buzău, este cunoscut deja în rândurile specialiştilor teologi, dar şi ale filologilor, prin teza sa de doctorat, susţinută la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti în anul 2011 şi publicată în 2012, cu titlul Discursul omiletic din perspectiva ştiinţelor comunicării, elaborată sub îndrumarea prof. dr. Mihai Dinu, pentru domeniul ştiinţelor comunicării, iar în cotutelă a subsemnatului, pentru cel al omileticii.

Odată cu îndeletnicirile didactice şi pastorale, părintele Marius Ciobotă s‑a făcut remarcat şi în cadrul conferinţelor anuale, desfăşurate sub genericul „Text şi discurs religios” - o frumoasă conlucrare dintre profesorii filologi şi cei de teologie din ţara noastră. Până acum au avut loc opt ediţii (ultima la Cluj‑Napoca, în 2015), în urma cărora au rezultat tot atâtea volume publicate, iar câteva dintre ele conţin şi studii ale părintelui Ciobotă.

Preocupat în mod expres de formastilistică a predicii, ca instrument persuasiv pentru o mai bună receptare a conţinutului, părintele Marius Ciobotă valorifică un volum impresionant de lucrări în specialitate, româneşti şi străine, teologice şi literare, atât ortodoxe, cât şi catolice şi protestante, dovedind o pasiune admirabilă pentru teoria comunicării.

O primă constatare pe care o consemnăm vizavi de noua carte o reprezintă faptul că părintele continuă la un nivel superior ceea ce a început în teza de doctorat, dezvoltând, în opinia noastră, capitolul din teză, intitulat „Dimensiunea verbală a comunicării omiletice. Problema limbajului omiletic” (cap. III).

Astfel, „Stilistica predicii” cuprinde zece studii, prefaţate de un „Argument” al autorului şi urmate de concluzii, referinţe bibliografice, dar şi de o anexă utilă (o traducere din engleză a articolului de enciclopedie, intitulat „Homiletics”, elaborat de profesorul american Gregory Kneidel şi publicat în „Encyclopedia of Rhetoric” - Oxford Univ. Press, 2001).

Lectura acestui volum ne oferă imaginea unei construcţii axate pe două secţiuni: prima, cu noţiuni de teorie stilistică (Premise conceptuale pentru o stilistică a predicii; Stil omiletic; Valenţe afective ale discursului omiletic; Termeni‑cheie ai omileticii moderne); a doua, cu ilustrări practice de limbaj şi stil plăcut şi convingător, la câţiva predicatori cu preocupări literare unanim recunoscute (Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Bartolomeu Anania, Nicolae Steinhardt),continuând cu ilustrări ale predicii „atipice”, dar la fel de convingătoare, a părinţilorBenedict Ghiuş, Constantin Galeriu, Antonie Plămădeală şi Constantin Necula.

Demonstrând utilitatea majoră a grijii pentru un limbaj adaptat zilelor noastre, părintele Marius Ciobotă nu uită să amintească, totuşi, că rolul cuvântului în comunicare nu este absolut, ci doar un instrumentar de lucru. Altfel spus, limbajul şi stilul nu sunt scopuri în sine, ci mijloace necesare pentru a facilita pătrunderea învăţăturii ortodoxe în inimile ascultătorilor.

Nu în ultimul rând, se cuvine să remarcăm condiţiile grafice de excelenţă în care a fost tipărită această lucrare, graţie Editurii Spandugino, care, în frunte cu directoarea ei, Lavinia Spandonide, susţine proiecte ştiinţifice şi culturale de anvergură, cum este şi cel de faţă.

Recomandăm călduros acest volum atât profesorilor care predau omiletica în seminarii şi în facultăţi, pentru completarea informaţiilor privind conţinutul şi bibliografia prelegerilor legate de limbaj şi stil, cât şi preoţilor predicatori, în general, pentru o preocupare mai atentă vizând forma predicii zilelor noastre, şi nu doar pentru conţinutul în sine. Ştim cu toţii că doar acele predici ne atrag şi ne conving, care, odată cu un conţinut substanţial, sunt şi rostite într‑o formă stilistică plăcută.

Îl felicităm din toată inima pe părintele autor, dar ne exprimăm şi convingerea că va continua munca de cercetare şi analiză în domeniul atât de fascinant al ştiinţelor comunicării, în şirul cărora se înscrie şi omiletica, pentru care până acum preacuvioşia sa a dovedit o pasiune demnă de toată admiraţia.