Zgomotele şi efectele lor asupra sănătăţii

Trăim într-o lume în care zgomotul devine din ce în ce mai intens, iar zgomotele intense, de perioade lungi, sunt foarte periculoase pentru sănătate, deoarece acţiunea lor se manifestă cu timpul, fără să ne dăm seama.

Fiecare persoană interpretează zgomotul în mod diferit. Interpretarea depinde foarte mult de vârstă, de temperamentul persoanei, dar şi de starea de sănătate. Există şi nuanţe ale accepţiunii de zgomot, în sensul că sunt situaţii când ceea ce deranjează o persoană pentru alta este o plăcere auditivă. De exemplu, ascultarea unor melodii cu sonorul dat la maximum de către un pasionat de muzică rock este o activitate plăcută pentru subiectul în cauză; în schimb, pentru un meloman, ceea ce ascultă rockerul este considerat un zgomot care îi creează disconfort fonic. Zgomotul este definit ca o suprapunere dezordonată a mai multor sunete şi este produs de surse naturale, dar mai ales de către oameni: diferite aparate şi utilaje, sunetul sirenelor, soneriilor sau claxoanelor, zgomotul produs de mijloace de transport terestru sau aerian etc. Zgomotul, poluarea sonoră, poate determina fie dificultatea de a adormi, fie dificultatea de a rămâne adormit, deci apariţia tulburărilor de somn, tulburări care pot avea drept rezultat instalarea unei senzaţii de oboseală şi de somnolenţă în timpul zilei. Trezirile frecvente în timpul nopţii, din cauza diferitelor tipuri de zgomot, determină fragmentarea perioadei de somn, ceea ce explică somnolenţa din timpul zilei. Sunt multe persoane care se plâng că nu pot dormi foarte bine în timpul nopţii, de aceea se simt obosite în timpul zilei şi au permanent senzaţia de somnolenţă. Consecinţele pe termen lung sunt reducerea atenţiei şi a capacităţii de muncă, precum şi creşterea riscului de producere a accidentelor. Cei mai afectaţi sunt copiii, tinerii şi persoanele de vârstă mijlocie. Odată cu înaintarea în vârstă, sunetele sunt percepute mai greu, de aceea vârstnicii sunt mai puţin afectaţi de tulburările de somn induse de zgomote. Zgomotele acţionează asupra întregului organism, deoarece senzaţia auditivă ajunge la nivelul sistemului nervos central şi poate influenţa activitatea altor organe. Zgomotele intense afectează nu numai sistemul auditiv, dar şi sistemul nervos, cardiovascular, endocrin, digestiv. Astfel, s-a constatat că persoanele care locuiesc în apropierea aeroporturilor prezintă valori mai mari ale tensiunii arteriale din cauza poluării fonice. Într-un raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este menţionat faptul că, în Europa, o persoană din cinci este expusă la niveluri crescute de zgomot în timpul nopţii, care îi afectează semnificativ starea de sănătate. La un zgomot de 85 de decibeli, urechea suferă afectări O persoană normală supusă la un zgomot de 45 de decibeli (echivalent cu o discuţie cu voce mai joasă) nu poate dormi. La 120 de decibeli (echivalentul zgomotului produs de un avion în mişcare), urechea înregistrează durere, dar afectarea auzului începe la un nivel mult mai mic, pe la 85 de decibeli (intensitate care corespunde traficului la orele de vârf sau zgomotului mixerului în bucătărie). Unele aparate casnice sau unele jucării pot fi la fel de zgomotoase ca şi pocnitorile şi armele de foc. Muzica, atunci când este ascultată la volum ridicat, în căşti, poate afecta urechea internă. Zgomotele foarte intense pot provoca traumatisme: ruperea timpanului, lezarea organului Corti. Pentru a evita efectele nocive ale zgomotului asupra stării noastre de sănătate, este necesar ca pereţii locuinţelor să fie izolaţi fonic, iar geamurile locuinţelor să fie antifonice. Unele aparate, cum ar fi televizorul sau calculatorul, nu trebuie plasate în camera în care dormim, iar aparate electrocasnice, cum ar fi maşina de spălat, ar trebui plasate în camera în care nu se stă de obicei.