Ziua Drapelului, sărbătorită de bănățeni

La Timișoara și Arad, Ziua Drapelului Național al României a fost cinstită anul acesta printr-o serie de manifestări religioase, militare și culturale, la care au participat și ierarhii din Mitropolia Banatului.

În orașul de pe Bega, evenimentele au avut loc la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în fața sediului Inspectoratului de Poliție al Județului Timiș.
Ceremonia militară și religioasă a debutat cu prezentarea onorului, salutarea drapelului și a Detașamentului de onoare, apoi au fost rostite alocuțiuni de către prefectul județului, preșe­dintele Consiliului Județean, viceprimarul municipiului și alte oficia­lități.

Slujba de binecuvântare a drapelului tricolor a fost oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timi­șoarei și Mitropolitul Banatului, în prezența oficialităţilor locale şi judeţene, a cadrelor militare și a numeroșilor timișoreni.

Apoi, în acordurile Imnului național intonat de către muzica militară și de toți participanții a fost înălțat pe catarg drapelul național al României, de militarii Brigăzii 18 Infanterie Banat.
„Particip la acest eveniment cu multă emoție, pentru că am considerat întotdeauna că tricolorul este icoana României. De aceea, noi o sfințim prin harul lui Dumnezeu și nădăjduiesc că această icoană, ce a fost înălțată pe catarg la Timișoara, va aduce binecuvântare, pace și liniște în cetatea Timișoarei”, a spus Înalt­preasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.

Un moment deosebit al ceremoniei a fost și omagierea cetă­țenilor din județul Timiș care s-au născut în anul 1918, anul Marii Uniri, în cadrul campaniei Ministerului Afacerilor Interne „O viață cât un centenar”. S-au acordat diplome de cinstire acelor persoane care s-au născut odată cu România și au avut privilegiul de a trăi 100 de ani cu demnitate alături de ţară. Evenimentul s-a încheiat prin defilarea Detașa­men­tului de onoare.

Istoria tricolorului începe în 1848, în timpul Revoluției de la 1848, când tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo-democratice (1848-1849) din 14/26 iunie.

În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I: albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară. Însă primele infor­mații istoriografice despre tricolor apar încă din perioada domnitorului Mihai Viteazul.

În Cetatea Aradului, în seara de 25 iunie, drapelul naţional arborat în faţa Palatului Administrativ a fost coborât de pe catarg, împăturit şi condus de către garda portdrapel în Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Treime”, unde a rămas peste noapte. În dimineaţa de 26 iunie a fost oficiată slujba de sfinţire a drapelului de către Întâistătătorul Eparhiei Aradului, Înaltprea­sfințitul Părinte Timotei, înconjurat de un sobor de preoţi.

În rugăciunea de sfinţire a drapelului, Înaltpreasfinţia Sa a rostit cuvintele „Binecuvântează Doamne și sfințește drapelul acesta, ca să fie poporului nostru cel binecredincios ca semn al identității și aparte­nenței la Biserica dreptmări­toare a neamului nostru românesc…”.

La sfârşitul slujbei, Înalt­preas­fințitul Timotei a rostit o alocuţiune arătând simbolistica culorilor drapelului României, precum şi datoria de conștiinţă a clerului și credincioșilor noștri de a-și aduce aminte de însemnătatea bunei chivernisiri, sub faldurile steagului, a virtuților cu care i-a înzestrat Dumnezeu și de datoria de a-și sluji Biserica, patria și neamul.

La sfârşitul ceremoniei religioase drapelul a fost înmânat comandantului gărzii portdrapel, care l-a dus la locul de arborare. Începând cu ora 9:00, în faţa Primăriei s-a desfăşurat ceremonialul militar şi religios de arborare a drapelului. IPS Timotei a rostit rugăciunea de binecuvântare, a binecuvântat cu crucea drapelul, l-a sărutat, după care l-au sărutat doamna prefect, Florentina Horgea, și comandantul garnizoanei. La slujba de sfinţire au participat mai mulți reprezentanţi ai autorităţilor și ai partidelor politice locale, ai Centrului Militar Judeţean Arad, un pluton de militari din Garnizoana Arad, dascăli și elevi ai școlilor din municipiu.

După aceasta, potrivit ceremonialului de sfinţire a drapelului României, acesta a fost înălţat pe catarg în acordurile Imnului naţional. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea Gărzii de onoare a batalionului din Cetatea Aradului.

Fiecare culoare de pe drapelul României are o semnificație. Astfel, roşul semnifică sângele îna­intaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag. Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea. Albastrul semnifică seninul ceru­lui, al cugetului şi gândirii nea­mului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.