După 1948, Oastea Domnului a fost interzisă, autorităţile comuniste nepermiţând în nici un caz ca militantismul ortodox să pună în pericol construcţia socialismului. Liderul mişcării, Traian Dorz, a fost arestat şi anchetat, fiind acuzat de activitate legionară. În 1952, a fost eliberat. În valul arestărilor de clerici şi de schimbări de la vârful partidului comunist, câteva luni mai târziu a fost reţinut din nou. Cu un an înainte de intrarea României în ONU, a fost eliberat. După înăbuşirea revoltelor de la Budapesta, după modelul sovietic, regimul comunist a trecut la reprimarea "elementelor duşmănoase" din Biserica Ortodoxă. Alături de monahi şi preoţii de mir au fost vizaţi membrii Oastei Domnului, care activau în catacombe şi nu de puţine ori cu sprijinul unor clerici ortodocşi. Traian Dorz a fost printre cei 500 de membri ai Oastei Domnului arestaţi, acum primind o condamnare la ani grei de închisoare. A fost eliberat în 1964, dar urmărit, percheziţionat şi avertizat permanent de Securitate. Cu toate acestea, au fost ierarhi care l-au sprijinit, care l-au încurajat, însă de fiecare dată interveneau autorităţile comuniste care interziceau militantismul ortodox. (Adrian Nicolae Petcu)
Printr-un mirabil concurs de împrejurări, am redescoperit în arhiva noastră dedicată Rugului Aprins o conferință ținută de Sfântul Cuvios Sofian, chiar la Mănăstirea Antim, datată 18 februarie 1948. Este una dintre puținele conferințe ale Rugului Aprins care s-au păstrat integral. Fiind mult prea amplă, pentru acest spațiu, redăm mai jos fragmente din partea introductivă și pagina finală a acestei conferințe, intitulată „Hristos în noi”.
Simbolismul Logosului a avut un parcurs lung şi sinuos în istoria și filosofia religiilor. Există în acest sens mai multe interpretări prefigurative, scrierile sacre ale popoarelor antice oferind în acest sens
Pe cât de adulat de majoritatea discipolilor, pe atât de contestat de inamici, harismaticul profesor de filosofie Nae Ionescu a marcat definitiv bună parte din cultura și istoria interbelică românească. Puțin
Purcedem la scrierea acestui articol animați de două gânduri, strâns legate între ele: pe de o parte, pentru a prezenta cititorilor câteva opinii privind etimologia acestui cuvânt sacru, în pragul praznicului Na
Duminica dinaintea Nașterii Domnului (a Sfinților Părinți după trup ai Domnului) Matei 1, 1-25 Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe
„În vremea aceea, vorbind unii cu Iisus despre templu, că este împodobit cu pietre frumoase și cu podoabe, El a zis: Vor veni zile când, din cele ce vedeți, nu va rămâne piatră peste piatră care să nu se ris
Fraților, despre Melchisedec avem mult de vorbit, și lucruri grele de tâlcuit, de vreme ce v-ați făcut greoi la auzit. Căci voi, care de multă vreme s-ar fi cuvenit să fiți învățători, aveți iarăși
Sfânta Cuvioasa Muceniță Eugenia s-a născut la Roma, în anul 183, din părinţi păgâni, Filip şi Claudia, de neam ales. La porunca împăratului Comod (180-192) tatăl Sfintei a primit înalta dregătorie de
Sfântul Vasile cel Mare, Epistole, Epistola 293 - Către Iulian, în Părinți și Scriitori Bisericești (2010), vol. 3, p. 462 „La cei care-și schimbă ușor gândurile, e cu totul firesc ca viața să fie ea
Există între colindele românești, pe care le ascultăm cu multă plăcere în această perioadă a anului, unul care începe cu următoarele versuri: „Dacă în fiecare zi, Crăciunul ar veni, ce bucurie ar fi!”
Crăciunul este ziua plină de lumină, în care sărbătorim Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu născut din veci din Tatăl Se naşte în timp din Preasfânta Fecioară Maria, pentru ca pe noi să ne mântuiască. În fiecare an la 25 decembrie noi prăznuim împărăteşte această mare taină ce ni s-a descoperit în peştera din Betleem, în urmă cu 2.000 de ani: Hristos Domnul, Fiul lui Dumnezeu Cel „născut fără stricăciune din Tatăl mai înainte de veci, şi mai pe urmă din Fecioară întrupat mai presus de fire”, pentru noi Se naşte ca „Prunc Tânăr”, ce este „Dumnezeu, Cel mai înainte de veci”.
În fiecare an, în ultima zi a lunii noiembrie, Biserica îl pomenește pe Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat de Domnul Hristos la misiunea de propovăduire a cuvintelor Sale veșnice. În mod deosebit,
