Femeile Mironosițe au rămas în tradiția creștină simboluri ale credinței statornice, ale curajului și ale iubirii jertfelnice față de Hristos, iar Sfintele Femei Românce au dus peste veacuri aceeași lumină
20 Mai, 2026
x
Femeile Mironosițe au rămas în tradiția creștină simboluri ale credinței statornice, ale curajului și ale iubirii jertfelnice față de Hristos, iar Sfintele Femei Românce au dus peste veacuri aceeași lumină
Acum trei decenii aflam că pe muntele Ceahlău în urmă cu peste trei veacuri s-a nevoit Cuvioasa Mavra. Eram familiarizat cu acest munte şi mai ales cu condiţiile grele de a trăi acolo, de aceea m-am întrebat cum o monahie a reuşit să se nevoiască în acele locuri în urmă cu trei secole? Răspunsul vine de la sine dacă ne aplecăm asupra Istoriei monahismului românesc şi aflăm că pe Ceahlău au trăit timp de veacuri în asceză şi rugăciune monahii îmbunătăţiţi ai Moldovei, ceea ce a determinat pe mulţi să considere acest munte ca fiind Athosul românesc. În rândurile următoare o să încerc să creionez, pe baza Sinaxarului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, portretul anahoretic al Cuvioasei Mavra, sărbătorită la 4 mai, despre care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că a fost o „mare povăţuitoare isihastă”.
Mănăstirea Hurezi din Arhiepiscopia Râmnicului este un loc cu un har special. Cu o vechime de mai bine de 300 de ani, ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi se pregătește
Hristos a înviat! Biserica Ortodoxă cinstește în Duminica a treia după Sfintele Paști pe Sfintele Femei Mironosițe. Acestea sunt mari dascăli ai Bisericii prin chemarea lor de a fi şi de a făptui,
Pentru credința sa în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru dragostea sa față de neamul românesc, tânăra Aspazia, una dintre studentele favorite ale poetului și profesorului universitar Lucian Blaga, avea să pătimească 14 ani în temnițe. Plini de înjosiri, tortură, foame, ger - o continuă dezumanizare orchestrată de comuniști. Avea să ne lase moștenire, spre neuitarea acelor cumplite vremi, una dintre cele mai literare, mai frumos scrise cărți de memorii: „Strigat-am către Tine, Doamne...”.
În contextul Anului omagial comemorativ al sfintelor femei din calendar, în această Duminică a 5-a a Postului Mare se cuvine să ne îndreptăm gândul și inima spre sfintele cuvioase care au fost odrăslite de pustiul cel mult roditor al virtuții. Departe de zgomotul lumii, în tăcerea și asprimea pustiei, ele au rodit țarina inimii, prin rugăciune, smerenie și nevoință, devenind pilde vii de credință și dăruire pentru toți cei care caută apropierea de Dumnezeu. Viețile lor ne arată că adevărata rodire nu vine din belșugul celor materiale, ci din adâncul unei inimi curate și din lucrarea virtuților.
Așezământul de la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, devenit necropolă domnească, iar apoi sanctuar de sfinte moaște, își relevă noi semnificații pentru istoria națională și devenirea spirituală românească. Desăvârșit la rugămintea și cu îndemnul Sfintei Doamne Maria (Marica) Brâncoveanu ca lucrare începută de bunicul său Antonie Vodă, ansamblul mănăstiresc avea să cuprindă, așa cum o caracteriza ctitorul ei, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, „cea mai încăpătoare, mai înaltă și mai frumoasă din toate bisericile și mănăstirile din Țara Românească”.
În anul 2014 s-au împlinit 300 de ani de la martirizarea Sfinților Brâncoveni. Prin implicarea și dragostea sa pentru Sfinții Martiri Brâncoveni, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul
Viața Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu - sau Marica, așa cum era alintată de familie - a fost o veritabilă școală a demnității și un model desăvârșit al unei femei creștine autentice, purtătoare a unei suf
Doamnele Moldovei au întruchipat, în vremea lor, modele autentice de virtute creștină: soții credincioase, mame iubitoare, ocrotitoare ale celor sărmani. Prin viețuirea lor pilduitoare, țesută din rugăciune, po
O veche prejudecată ne face să asociem spontan eroismul cu masculinitatea. Fenomenul rezistenței anticomuniste a contrazis din plin această tristă, nedreaptă prejudecată. Mame, iubite, soții au luat calea
În contextul proclamării, în Patriarhia Română, a anului 2026 ca An omagial al pastorației familiei creștine și An comemorativ al sfintelor femei din calendar, ne îndreptăm privirea asupra celor care au urcat
Deși putem opera, la o primă privire, anumite delimitări între literatura cu tematică religioasă și marea literatură clasică românească, între aceste două tărâmuri se întinde o punte tainică,
Foarte rar ni se dăruiește bucuria de a cunoaște oameni bineplăcuți lui Dumnezeu prin însăși mărturia fiilor lor. Istoria Bisericii păstrează, ca într-un vas de mir, un asemenea exemplu din veacul de aur al
Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre, Preacuvioși și Preacucernici părinți, Preacuvioase maici, Iubiţi credincioşi şi credincioase, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a
În ziua de 6 februarie a Anului omagial al pastorației familiei creștine și Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar, la Catedrala Patriarhală din București a fost recunoscută în mod public și solemn sfințenia a 16 femei de neam român care s-au făcut pildă prin viețuirea lor în multe momente ale istoriei poporului nostru. Proclamarea generală a canonizării acestora a avut loc la finalul Sfintei Liturghii săvârșite în lăcașul de închinare de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 53 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod.
Anul omagial 2026, dedicat în Biserica Ortodoxă Română pastorației familiei creștine, dar și comemorării sfintelor femei din calendar, oferă prilejul unei redescoperiri a chipului feminin ca purtător de
În Anul omagial al pastorației familiei creștine, Ziarul LUMINA reafirmă rolul fundamental pe care familia și femeia îl au în păstrarea identității creștine și în formarea unei societăți întemeiate pe
Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu a fost una dintre cele mai iubite soții de domnitori români. Plină de eleganță și discreție, ea și-a înveșnicit numele prin binefacerile realizate pentru cei săraci și
În contextul proclamării, în Patriarhia Română, a anului 2026 ca An omagial al pastorației familiei creștine și An comemorativ al sfintelor femei din calendar, ne îndreptăm privirea asupra celor ce au dat
În familia lui Mihai Eminescu, pe linie maternă, a existat o adevărată „constelație monahală”. Fevronia, Sofia, Olimpiada, Xenia Velisarie și Ruxandra-Epracsia nu sunt simple nume ale trecutului, ci
