Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Activitatea Bisericii Ortodoxe Române în cadrul CBE

Activitatea Bisericii Ortodoxe Române în cadrul CBE

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniță - 18 Mai 2017

Cea de-a VI-a Adunare Generală a Conferinței Bisericilor Europene (CBE) s-a desfăşurat între 26 aprilie și 3 mai 1971 la Nyborg, în Danemarca, și a tratat tema „Slujitori ai lui Dumnezeu - slujitori ai oamenilor” (Servants of God, Servants of Men). Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată la această adunare printr-o delegaţie condusă de vrednicul de pomenire Patriarh Iustin, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. După această adunare, Mitropolitul Iustin a continuat activitatea sa în Prezidiul CBE, format ca și până atunci din 7 membri. În Comitetul Consultativ, care număra de la această adunare 22 de membri, pr. prof. dr. Ioan Gh. Coman a fost înlocuit cu Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului, pe atunci Episcop-vicar patriarhal.

La această adunare au fost prezentate, pe lângă raportul de activitate al secretarului general, şi rapoartele următoarelor trei grupe de lucru: 1. Bisericile Europei şi Bisericile altor continente; 2. Slujirea Bisericilor în societate şi 3. Chestiuni eclesiologice în societatea euro­peană modernă. După aceste rapoarte au urmat prezentările a două grupe ad-hoc, prima privind o grupă comună de lucru dintre CBE şi Conferinţa Creştină pentru Pace, iar a doua privind „Evanghelia pentru călători” (Konferenz Europäischer Kirchen, Nyborg VI… Was geschah. Bericht der Sechsten Vollversammlung der Konferenz Europäischer Kirchen, Genf, f.a., p. 69). Aceste rapoarte demon­strează diversitatea activităţii CBE din acea perioadă de timp, precum şi faptul că proiectele erau conduse pe bază de voluntariat. Adunarea a luat, de asemenea, atitudine faţă de conflictul izbucnit în Irlanda de Nord şi a adoptat o rezoluţie prin care chema pe toţi creştinii din acea parte a Europei să renunţe la lupta partinică şi să contribuie la instaurarea păcii. CBE includea în familia sa Biserici de aproape toate tradiţiile din Europa, cu excepţia Bisericii Romano-Catolice, care s-a deschis oficial faţă de Mişcarea Ecu­menică abia după cel de-al II-lea Conciliu de la Vatican (1962-1965). Adunarea CBE a salutat înfiinţarea Consiliului Conferin­ţelor Episcopilor (Catolici) din Europa (CCEE), care tocmai luase fiinţă la Roma, şi a exprimat speranţa unei mai strânse cooperări dintre CBE şi Biserica Romano-Catolică.

La cea de-a VII-a Adunare CBE, desfăşurată între 16 și 23 septembrie 1974 la Engelberg, în Elveţia, s-a produs o schimbare profundă în activitatea acestei organizaţii, datorită în bună parte contribuţiei ortodoxe. Tema dezbătută la Engelberg, „Fiţi lucrători ai Cu­vân­tului – Unitate în Hristos şi Pace în Lume” (Act on the Message – Unity in Christ and Peace in the World), indică o preocupare teologică mai pro­fundă în sânul acestei orga­nizaţii. Pe de altă parte, aşa cum arăta pr. prof. Ion Bria în evaluarea sa cu privire la ­adu­nare, activitatea acestei organi­zaţii europene, criticată că se orientează prea mult spre o înţe­legere orizon­tală a vieţii creştine în Europa (Profesor Ion Bria, „Die Bedeutung der ­Vollversammlung Nyborg ­­VII für die ökumenische Arbeit in ­Europa”, în Kreuzwe­ge der ­europäischen Kirchen. Bericht der VII. Vollversammlung der Konferenz Europäischer Kirchen, Nyborg VII in Engelberg/Schweiz, herausgegeben vom Veranstalter, Verlag Otto Lembeck, Frankfurt am Main, 1975, p. 13), s-a îmbogăţit printr-o abordare verticală a acesteia, mai mult decât a fost cazul până în acel moment. Ca o subliniere a interesului acestei organizaţii pentru o activitate cu mai multă rezonanţă teologică, în acea perioadă de timp a fost înfiinţat postul de secretar de studii, ocupat de prof. dr. Gyula Nagy din Ungaria. Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române era condusă pentru ultima dată de către Mitropolitul Iustin al Moldovei şi Sucevei, care a continuat mandatul său ca membru al Prezidiului, iar Episcopul Antonie Ploieşteanul, pe cel de membru al Comitetului Consultativ.

Dorinţa CBE de cooperare cu Biserica Romano-Catolică s-a concretizat, după Adunarea de la Engelberg, prin iniţierea unei serii de consultaţii teologice comune, intitulate simplu „întruniri ecumenice europene” (European Ecumenical Encounters), dintre care prima a avut loc la Chantilly, Franţa, între 10 și 13 aprilie 1978. Tema întrunirii a fost „Ca toţi să fie una, ca lumea să creadă”. Această întrunire a abordat o temă teologică şi a subliniat importanţa strădaniilor pentru refacerea unităţii creştine, fără să propună o metodă precisă de ajungere la acea mult dorită unitate. Biserica noastră a fost reprezentată la întrunire de o delegație condusă de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Sucevei.

Cea de-a VIII-a Adunare a CBE, desfăşurată între 18 și 25 octombrie 1979 la Chania, în Creta, a fost prima organizată într-o ţară majoritar ortodoxă. Tema discutată aici, când s-au sărbătorit 20 de ani de la înfiinţarea CBE, a fost: „Vii faţă de lume – în puterea Duhului Sfânt” (Alive to the World - In the Power of the Holy Spirit). Specificul acestei întruniri a constat în faptul de a fi mijlocit lumii creştine occidentale o mai bună cunoaştere a lumii ortodoxe, iar pe de altă parte o mai activă angajare a Bisericilor Ortodoxe în activitatea acestei organizaţii. La această adunare a fost prezentat pentru prima dată un raport al secretarului de studii, prof. dr. Gyula Nagy, care ­fusese angajat imediat după Adunarea Generală prece­dentă. Profesorul luteran maghiar sublinia de la început că acesta era primul, dar şi ultimul său raport, căci, fiind numit episcop al Bisericii sale, urma să încheie activitatea la Geneva. Astfel, la această adunare a fost ales un nou secretar de studii în persoana pr. prof. dr. Dumitru Popescu, care a activat la Geneva cu mult succes între anii 1980 și 1988. Teologul român a adus o orientare teologică mai profundă studiilor CBE.

Delegaţia BOR la întrunirea din Creta a fost condusă de Patriarhul de veşnică pomenire Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Din această delegaţie au mai făcut parte: Episcopul Antonie Plă­mădeală al Buzăului; pr. prof. dr. Dumitru Popescu (Bucu­reşti); semnatarul acestor rânduri, în calitate de asistent al Institutului Teologic de Grad Universitar din București și asist. Aurel Jivi (Sibiu). Prin retragerea Mitropolitului Iustin al Moldovei şi Sucevei din activitatea CBE, în urma alegerii sale ca Patriarh al BOR, Biserica noastră a pierdut pentru o perioadă de timp locul din Prezidiul acestei organizaţii; în schimb, Mitropolitul Teoctist al Moldovei şi Sucevei a fost ales ca membru al Comitetului Consultativ, împreună cu ­Episcopul Antonie al Buzăului, viitorul Mitropolit al Transilvaniei. Până la alegerea sa ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1986, Patri­arhul Teoctist a participat activ la sesiunile anuale ale Comitetului Consultativ, precum şi la alte întruniri organizate de CBE.

 

Citeşte mai multe despre:   Biserica Ortodoxa Romana  -   Adunarea Generală  -   Consiliul Ecumenic al Bisericilor