Actualitate religioasă
Anul Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti

Anul Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti

04 Ianuarie 2010

În contextul aniversării în 2010 a 1.685 de ani de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea (325), şi a 125 de ani de la recunoaşterea oficială a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat - în şedinţa de lucru din 18-19 iunie 2009 - ca 2010 să fie declarat „Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti“ în Patriarhia Română.

În acest sens, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru cu caracter naţional bisericesc pentru realizarea în 2010 a proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic şi mediatic intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti“.

Potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, în prima parte a anului 2010, Patriarhia Română şi eparhiile din ţară şi străinătate vor organiza conferinţe pastoral-misionare, colocvii teologice, dezbateri şi seri duhovniceşti, iar profesorii specialişti în teologie pastorală, catehetică-omiletică, drept bisericesc, precum şi în domeniul misionar-ecumenică vor realiza studii, comentarii, bibliografii care vor trata istoria Crezului Ortodox (geneza, contextul istoric şi teologic al formulării Simbolului niceo-constantinopolitan) şi locul Crezului în cultul ortodox (text şi cântare bisericească), în cateheza ortodoxă (inclusiv ora de religie şi programul Hristos împărtăşit copiilor), în activitatea pastoral-misionară a Bisericii şi în dialogul cu alte Biserici creştine. În acest context, Patriarhia Ro-mână va publica două lucrări dedicate Crezului Ortodox, un volum teologic şi un volum cu reproduceri după fresce reprezentând sinoadele ecumenice şi sfinţi apărători ai dreptei credinţe.

În a doua parte a anului 2010, va fi abordată tema Autocefaliei româneşti, urmând să fie, de asemenea, organizate conferinţe, simpozioane ştiinţifice şi dezbateri şi să se elaboreze studii istorico-teologice cu următoarele subteme: Auto-cefalia bisericească: unitate de credinţă şi libertate religioasă; consideraţii privind vechimea şi afirmarea autocefaliei româneşti de-a lungul timpului; recunoaşterea autocefaliei (25 aprilie 1885), confirmare a demnităţii şi prestigiului Bisericii Ortodoxe Române în cadrul Ortodoxiei universale; Sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir - mărturie văzută a autocefaliei bisericeşti; autocefalia în dialogul panortodox. Ca atare, Patriarhia Română va publica trei volume dedicate Autocefaliei româneşti: unul intitulat Autocefalia - libertate şi demnitate, cuprinzând studii despre autocefalie, şi altul intitulat Autocefalie şi responsabilitate, dedicat vieţii şi activităţii eparhiilor ortodoxe române în perioada 1885 - 2010, şi al treilea, intitulat Autocefalie şi comuniune, consacrat relaţiilor externe ale Ortodoxiei Româneşti.

În Joia Mare a anului 2010 (1 aprilie), în cadrul Sfintei Liturghii, oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod, va avea loc sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir, pentru a douăzeci şi una oară în Biserica Ortodoxă Română.

Manifestările organizate în Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti vor fi susţinute şi mediatizate pe larg de Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas, publicaţiile Lumina, Agenţia de ştiri Basilica, Biroul de Presă), mass-media bisericească eparhială şi presa laică.

Site-ul Patriarhiei Române (www.patriarhia.ro) va avea în anul 2010 o pagină specială, care va prezenta calendarul evenimentelor, informaţii, ştiri, documentare şi toate activităţile realizate în Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti, mai anunţă Biroul de presă al Patriarhiei Române.

În 2010, Istanbul este Capitală Europeană a Culturii

Anul 2010 găseşte vechea cetate bizantină a Constantinopolului (gazda celui de-al doilea Sinod Ecumenic, în care a fost definitivat Simbolul de Credinţă ortodox) în haine de sărbătoare: oraşul Istanbul este, în 2010, Capitală Europeană a Culturii.

Simbolul de Credinţă ortodox a fost constituit în cadrul primelor două Sinoade Ecumenice, la Niceea, în anul 325, şi la Constantinopol, în anul 381. Iniţiativa convocării unui sinod general, la care să participe toţi episcopii din imperiu, a aparţinut Sfântului Împărat Constantin cel Mare (306-337), în contextul tulburărilor provocate de speculaţiile teologice referitoare la primele două Persoane ale Sfintei Treimi. Preotul alexandrin Arie afirma că Dumnezeu Tatăl L-a născut pe Fiul, care are, aşadar, început şi nu este întocmai de aceeaşi fiinţă cu Tatăl. Episcopul Alexandru al Alexandriei nu a acceptat această teologie, mărturisind că Fiul lui Dumnezeu există, din veşnicie, egal cu Tatăl. Pornind de la această părere teologică a lui Arie, s-a creat tulburare în întreg imperiul, ambele tabere atrăgându-şi simpatizanţi. Împăratul Constantin, în urma victoriei asupra lui Licinius din 324, şi-a instalat reşedinţa imperială la Nicomidia, capitală orientală a imperiului. Acolo a aflat de disputa apărută în Alexandria şi a încercat o mediere între Arie şi Alexandru.

Văzând că este mai mult decât o dispută personală, împăratul a decis convocarea tuturor episcopilor din imperiu, pentru a cădea de acord asupra învăţăturii ortodoxe de credinţă. Calendarul ortodox pomeneşte, în Duminica a VII-a după Paşti, închinată Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, un număr de 318 ierarhi prezenţi la Niceea, astăzi Iznik, în Turcia. Alături de episcopul Alexandru al Alexandriei, preşedintele Primului Sinod Ecumenic, sunt amintiţi diaconul său Atanasie, Spiridon al Trimitundei, Eustaţiu al Antiohiei, Macarie al Ierusalimului, Pafnutie din Tebaida, Osius de Cordoba, precum şi diaconii Vit şi Vicenţiu, reprezentanţi ai papei Silvestru I al Romei. Teodor Lectorul, istoric bizantin din sec. al VI-lea, include în lista părinţilor sinodali, la numărul 151, pe Sfântul Nicolae, arhiepiscopul de Mira. Toate hotărârile adoptate de Sfinţii Părinţi la Sinoadele Ecumenice primesc autoritate dumnezeiască prin formula „Părutu-s-a Duhului Sfânt şi nouă“ (Faptele Apostolilor 15, 28). Asemenea şi Simbolul de Credinţă enununţat la Sinodul I Ecumenic, alcătuit din şapte articole ce rezumă teologia ortodoxă despre Tatăl şi Fiul şi amintesc credinţa în Duhul Sfânt.

Sinodul al II-lea Ecumenic a completat Crezul cu ultimele cinci articole

Hotărârile Primului Sinod Ecumenic nu au restabilit liniştea în imperiu. Ereziile încă existau prin cei care refuzau să se supună autorităţii supreme în materie de credinţă. Astfel, a fost nevoie de convocarea Sinodului al II-lea Ecumenic, la Constantinopol, în 381, de împăratul Teodosie cel Mare (379-395). Acest sinod avea să consolideze victoria ortodoxiei niceene obţinută cu câteva decenii în urmă. Între Sfinţii Părinţi prezenţi în număr de 150 la acest conciliu, pomeniţi în calendarul ortodox la 22 mai, sunt amintiţi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Grigorie de Nyssa, Meletie al Antiohiei, Amfilohiu de Iconiu, Chiril de Ierusalim, Diodor de Tars, dar şi Terentius, episcop de Tomis. Părinţii sinodali au afirmat păstrarea credinţei mărturisite la Niceea, stabilind o terminologie teologică trinitară, au respins toate ereziile apărute şi au completat Simbolul de Credinţă niceean cu ultimele patru articole.

Astfel, Crezul sau Simbolul de Credinţă s-a păstrat până în zilele noastre drept înfăţişare pe scurt a învăţăturii pe care creştinul trebuie să o cunoască, să o primească cu credinţă şi să o mărturisească. Este alcătuit din douăsprezece articole, primele şapte (referitoare la Dumnezeu-Tatăl şi la Dumnezeu-Fiul întrupat pentru a noastră mântuire) enunţate la Sinodul I Ecumenic şi ultimele cinci (referitoare la Dumnezeu-Duhul Sfânt, Sfânta Biserică, Sfintele Taine, învierea morţilor şi viaţa veşnică) enunţate la Sinodul al II-lea Ecumenic.

Întreită aniversare în Biserica Ortodoxă Română

Pentru Biserica Ortodoxă Română, anul 2010 este motiv de întreită aniversare: la 4 februarie se vor împlini 85 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de patriarhie, la 25 aprilie se împlinesc 125 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, iar la 1 noiembrie, 85 de ani de la întronizarea primului patriarh, Miron Cristea.

În aprilie 1925, patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea trimitea Tomosul prin care se recunoştea Biserica Ortodoxă Română „neatârnată şi autocefală“, administrată de Sfântul Sinod şi „nerecunoscând în propria sa administraţie internă nici o altă autoritate bisericească, fără numai pe capul Bisericii celei una, sfântă, sobornicească şi apostolească, pe Mântuitorul şi Dumnezeu-Omul“.

În şedinţa din 4 februarie 1925, Sfântul Sinod hotăra: „Se înfiinţează în Ţara Românească, pentru Biserica Ortodoxă Autocefală Română, demnitatea de Patrirah; Arhiepiscopul Bucureştilor şi Mitropolitul Ungro-Vlahiei se ridică, în calitatea sa de Primat al României, la rangul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române.“ La 30 iulie 1925, Patriarhia Ecumenică de Constantinopol trimitea Tomosul Sinodal de recunoaştere a ridicării Bisericii Ortodoxe Autocefale Române la rangul de Patriarhie: „De acum va fi asentimentul tuturora pentru ridicarea Bisericii surori din România la vrednicia patriarhală, atât pentru cinstire şi răsplată, cât şi pentru faptul că, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, întreg poporul binecredincios român mărindu-se prin unirea sa politică, această cinstire este binevenită şi îndreptăţită.“ Drept urmare, la 1 noiembrie 1925 a fost întronizat primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, dr. Miron Cristea (1925-1939). (Alexandru BRICIU)

Hotărârea privind proclamarea anului 2010 ca an omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 18 iunie 2009, a luat în examinare referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu proclamarea de către Patriarhia Română a anului 2010 drept „Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti“.

Având în vedere că Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc în şedinţa din 13 mai 2009 şi-a însuşit iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a supune examinării şi aprobării Sfântului Sinod proclamarea de către Patriarhia Română a anului 2010 ca „Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti“, în contextul aniversării în anul 2010 a 1685 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) şi a 125 de ani de la recunoaşterea oficială a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885);

Ţinând seama că, pe baza discuţiilor din cadrul Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi a îndrumărilor Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru cu caracter naţional bisericesc pentru realizarea în anul 2010 a proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic şi mediatic intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti“,

Având în vedere caracterul naţional bisericesc al acestui proiect de program-cadru cu importante implicaţii în apărarea dreptei credinţe, susţinerea activităţii misionar-pastorale, catehetic-predicatoriale, cultural-educative, a dialogului Bisericii cu societatea, precum şi necesitatea evidenţierii acestuia prin mijloacele media şi publicistice ale Bisericii noastre,

În urma discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei teologice, liturgice şi didactice, Sfântul Sinod a hotărât:

1. Ia act şi aprobă iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel privind proclamarea de către Patriarhia Română a anului 2010 ca „Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti“.

2. Aprobă programul-cadru naţional bisericesc iniţiat şi propus de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pentru realizarea proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic şi mediatic intitulat „2010 -Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti“.

3. Aprobă ca, în fiecare eparhie şi în fiecare şcoală teologică, ierarhii eparhioţi să ia măsurile necesare pentru a reflecta programul-cadru naţional bisericesc intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti“, prin acţiuni şi manifestări locale (media, publicistice, conferinţe, întruniri şi simpozioane pastorale, teologice, cultural-educative) pentru a sublinia importanţa Crezului Ortodox în viaţa Bisericii şi a credincioşilor, cu contribuţia profesorilor de teologie, a specialiştilor, a preoţilor şi monahilor, o atenţie specială acordându-se receptării acestui program de către tineret.

4. Aprobă republicarea într-un singur volum cu titlul „Autocefalia - libertate, demnitate şi responsabilitate“ a lucrării intitulate „ Centenarul Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române“ (EIBMO, Bucureşti, 1987), precum şi a capitolului „Autocefa-lie“ din lucrarea intitulată „Autocefalie, Patriarhie, Slujire Sfântă“ (EIBMO, Bucureşti, 1995), inclusiv republicarea bilingvă a Tomosului de recunoaştere a Autoce-faliei (1885) şi a Tomosului de ridicare la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române (1925) - într-o nouă traducere după originalul grecesc, volum îmbogăţit cu studii şi articole de dată recentă privind autocefalia în viaţa Ortodoxiei româneşti şi în dialogul panortodox.

5. Aprobă elaborarea şi publicarea unui volum intitulat „Viaţa şi activitatea (Sinaxarul) Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325)“, care va cuprinde lista participanţilor, inclusiv sfinţi dobrogeni, despre care există date şi consemnări în sinaxare, mineie, colecţii istorice etc.

6. Aprobă elaborarea şi publicarea unui album intitulat „Ortodoxia în arta sacră“ , ce va cuprinde reproduceri după cele mai frumoase şi reprezentative fresce, icoane, miniaturi, mozaicuri, vi-tralii, broderii, ţesături şi obiecte de orfevrărie ortodoxă, care să reflecte geneza şi contextul istoric al formulării învăţăturii de credinţă ortodoxe, sinoadele ecumenice şi sfinţii apărători ai Ortodoxiei.

În scopul pregătirii volumului „Ortodoxia în arta sacră“, eparhiile sunt rugate să comunice Editurii BASILICA numele şi adresa exactă ale bisericilor parohiale şi ale mănăstirilor unde se află icoane şi picturi cu reprezentări ale sinoadelor ecumenice.

7. Ca parte a programului-cadru naţional bisericesc, aprobă ca la Conferinţa pastoral-misionară semestrială de primăvară din anul 2010 să se trateze subiectul intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti“, cu următoarele subpuncte:

a. Istoria Crezului Ortodox (Simbolul niceo-constantinopolitan);

b. Locul Crezului Ortodox în cultul ortodox (text şi cântare bisericească);

c. Locul Crezului Ortodox în cateheza ortodoxă (inclusiv ora de religie şi programul Hristos împărtăşit copiilor);

d. Crezul Ortodox în dialog cu alte Biserici Creştine (problema adaosului Filioque).

8. Aprobă ca la una dintre conferinţele preoţeşti administrative din partea a doua a anului 2010 să se trateze distinct tema „Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române“, sub toate aspectele redate la punctul 3 din programul-cadru naţional bisericesc.

Această hotărâre a Sfântului Sinod a fost comunicată şi Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române şi componentelor sale, Cabinetului Patriarhal, Sectorului teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale, precum şi Editurii, Tipografiei şi Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, în scopul aprofundării tuturor aspectelor şi al adoptării măsurilor necesare pentru aducere la îndeplinire la nivelul instituţiilor centrale bisericeşti.

Preşedintele Sfântului Sinod,

† DANIEL

Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei

şi Dobrogei, Locţiitor

al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!