Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Bucurați-vă! Nu vă temeți!

Bucurați-vă! Nu vă temeți!

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei

Săptămâna în care ne aflăm se distinge prin caracterul doxologic al slujbelor în comparaţie cu săptămâna care a precedat sărbătoarea Învierii şi în care am întâlnit mai ales rugăciuni şi cântări de umilință și pocăinţă. Dacă ascultăm cu atenţie alcătuirile liturgice ale imnografilor, descoperim bucuria lor exprimată ca lucrarea Bisericii întregi, în aceste zile de negrăită prăznuire.

Sărbătoarea Învierii Domnului reînnoieşte în noi nădejdea mântuirii şi bucuria comuniunii cu Cerul şi cu cei de lângă noi. Trebuie să ne deschidem sufletul şi să‑L primim pe Cel care a răsărit iertare tuturor. În aceste zile, nimeni nu trebuie să se tânguie pentru păcate. Domnul a biruit puterea morţii, a întunericului, a păcatului, a urii, a uitării, a pierzării.

Niciodată în tot cursul anului liturgic bisericesc nu întâlnim mai multă nădejde de mântuire şi nu‑L simţim pe Dumnezeu mai aproape de noi. Tristeţea din săptămâna Sfintelor Pătimiri s‑a risipit odată cu salutul vestitor de biruinţă că Hristos a înviat. Negrăită este bucuria Învierii! Fiecare o păstrează în suflet şi o trăieşte conform evlaviei personale, în cadru eclesial, precum și dincolo de pragul locașului, în familie, printre cei dragi, în societate.

În acest răstimp, atmosfera liturgică a Bisericii este icoană a negrăitelor frumuseţi pregătite celor care iubesc Persoanele Preasfintei Treimi şi lumea sfinţilor. Lumânările de ceară curată, strălucirea veşmintelor, podoabele bisericilor, cântările şi rugăciunile doxologice arată bucuria tuturor şi lumina adusă în lume de Biruitorul întunericului şi al morţii.

În aceste zile de bucurie deplină auzim de multe ori cântându‑se în biserică: „Acum toate s‑au umplut de lumină: şi cerul, şi pământul, şi cele dedesubt. Deci, să prăznuiască toată făptura Învierea lui Hristos întru care S‑a preaslăvit“.

Toate sunt pline de lumină. Nu este vorba doar de lumânările care pur şi simplu inundă planeta, ci mai ales de lumina din suflete adunată prin rugăciuni, privegheri, meditaţii, fapte bune, între acestea aflându‑se iertarea şi iubirea vrăjmaşilor.

Acum, bucurându‑ne de schimbarea veşmântului sufletului prin lucrarea pocăinţei şi prin marele dar al Învierii, cântăm împreună cu Biserica întreagă: „Ziua Învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm! Să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi: să iertăm toate pentru Înviere! Şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând, şi celor din mormânturi viaţă dăruindu‑le“.

După cum spune dumnezeiescul Ioan Gură de Aur, acum, toţi îşi primesc răsplata, cei din ceasul întâi, cu plata cea dreaptă, cei din ceasul al treilea, cu mulţumire să prăznuiască, cei din ceasul al şaselea şi al nouălea, nicidecum îndoindu‑se. Cei din ceasul al unsprezecelea, netemându‑se din pricina întârzierii, căci, darnic fiind Stăpânul, primeşte pe cel de pe urmă ca şi pe cel dintâi, odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas, ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul dintâi; şi pe cel de pe urmă miluieşte, şi pe cel dintâi mângâie; şi aceluia plăteşte, şi acestuia dăruieşte; şi faptele le primeşte, şi gândul îl ţine în seamă, şi lucrul îl preţuieşte, şi viaţa o laudă... Cuvintele inspiratului arhipăstor subliniază bunătatea Stăpânului faţă de toţi lucrătorii din via Sa, dar accentuează că unora le plăteşte (după dreptate, pentru multă osteneală), iar altora dăruieşte (după nemăsurata Sa bunătate). Aici se arată, iară şi iară, negrăitele taine ale lui Dumnezeu şi marea Sa milostivire, care copleşeşte toată făptura.

Noi suntem doar mărturisitori și beneficiari ai Învierii lui Hristos. De la slujbe, cântări, rugăciuni obişnuite, gesturi şi până la salutul vestitor de biruinţă „Hristos a înviat”, toate mărturisesc că suntem martorii unei minuni nemaiîntâlnite, care a schimbat mersul istoriei şi a dat tuturor lucrurilor un sens profund.

Sfânta Lumină de la Mormântul unde a fost aşezat pentru scurt timp Lumina lumii a fost adusă şi anul acesta în România, spre a fi dăruită în noaptea cea sfântă, aproape în toate zonele ţării, credincioșilor dreptmăritori români.

De aceea ne bucurăm acum cu toţi cei ce se bucură. Mântuitorul ne spune tuturor celor ce credem în Învierea Lui: Bucuraţi‑vă! Nu vă temeţi! Eu am biruit moartea.