Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Când respiraţia este superficială, la fel ne este şi gândirea

Când respiraţia este superficială, la fel ne este şi gândirea

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Societate
Data: 25 Aprilie 2012

Putem trăi fără apă sau hrană mai multe zile, dar fără aer doar câteva minute. Este deci vital să respirăm pentru a trăi şi chiar mai mult, este esenţial să respirăm corect pentru a ne păstra sănătatea. Studii realizate arată faptul că omul civilizat a uitat să respire corect, ceea ce i-a influenţat sănătatea fizică, cât şi psihică.

Sistemul nervos şi prin el toate organele şi glandele organismului sunt alimentate cu energie datorită respiraţiei. Prin corectarea respiraţiei putem influenţa milioane de reacţii biochimice, ajutând la producerea de substanţe relaxante, cum ar fi endorfinele, şi la reducerea producerii de substanţe care stimulează anxietatea, cum ar fi adrenalina sau produşii metabolici ce cresc aciditatea sângelui.

Studiile de specialitate afirmă că stresul şi presiunile exterioare, la fel ca şi conflictele interioare, declanşează anxietatea la care organismul reacţionează printr-o contracţie involuntară a muşchilor toracelui şi abdomenului. Persoanele care suferă de anxietate par că îşi reţin respiraţia ca şi cum ar vrea în acest fel să se protejeze şi să menţină controlul asupra emoţiilor. Aceste contracţii ale pieptului şi stomacului determină o respiraţie rapidă şi superficială care reduce nivelul dioxidului de carbon din sânge, contractă arterele şi reduce fluxul sangvin în creier şi restul corpului. În acest caz de vasoconstricţie, indiferent de cantitatea de oxigen care intră în plămâni, creierul şi restul corpului vor fi în deficit de oxigen.

Lipsa oxigenului ne determină să fim anxioşi şi tensionaţi. Când respiraţia este superficială, la fel ne este şi gândirea, pentru că acest tip de respiraţie reduce capacitatea de concentrare şi atenţie. Printre problemele generate de respiraţia insuficientă se află şi lipsa încrederii în forţele proprii, timiditatea, neliniştea, temerile diverse, lipsa curajului de a acţiona. Teste efectuate au demonstrat că persoanele anxioase care îşi acordă zilnic o jumătate de oră pentru a respira conştient, profund, reuşesc să reducă semnificativ atacurile de panică, simptomele depresive, ajungând chiar la a renunţa la medicaţia antidepresivă. Cercetări recente au relevat şi existenţa unei relaţii între respiraţia superficială şi atacurile de cord, deci învăţând să respirăm profund putem să ne ajutăm inima. De asemenea, printr-o respiraţie corectă se elimină şi toxinele din organism, se purifică sistemul limfatic prin crearea unui efect de aspiraţie a limfei în circulaţia sangvină, fapt care determină purificarea acesteia (dr. J. Shields). Respiraţia profundă are efect benefic şi asupra aspectului pielii, asupra elasticităţii articulare, stimulează sistemul imunitar, are efect de pompă care masează organele interne, reduce durerea etc. Se pare că respirând complet timp de 15 minute pe zi ne asigurăm necesarul energetic pentru o zi întreagă! (A.H.)