Colecția muzeală de la Mănăstirea Țigănești

George Aniculoaie, 22 August 2015

Dotată cu cele necesare unui muzeu, colecția de artă bisericească de la Mănăstirea Țigănești oferă vizitatorilor săi o diversitate de exponate: manuscrise vechi, tipărituri, broderii, veșminte, icoane pe lemn și pe sticlă, obiecte de cult din metal prețios, obiecte din lemn sculptat și multe altele. Colecția se află în clădirea vechiului arhondaric ridicat în anul 1840.

La Mănăstirea Țigă­nești se găsesc câteva exponate de reală valoare artistică și documentară. Ghid prin istoria arhivată la mănăstirea ilfoveană ne-a fost maica Hrisantia Pascu. „Obiectele sunt aduse din biserica mănăstirii, din biserica cimitirului și din chiliile măi­cuțelor”, ne spune ghidul. Printre cele mai vechi se află un manu­scris, „Cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur”, ce datează din anul 1691. Tot aici se află un exemplar din „Evangheliarul” ce s-a tipărit la București în anul 1693, cu cheltuiala Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, în renumita tiparniță a mitropoliei, sub directa supraveghere a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul. Coperțile „Evangheliarului“ sunt îmbrăcate în catifea și au aplicații din argint aurit, lucrate într-un atelier din Țara Românească.

Un alt manuscris, ce datează din anul 1779, cuprinde „Predici învățătoare” tradus din limba greacă de ieromonahul Ilarion Dascălu și o „Evanghelie” tipărită la Buda în anul 1812 ce poartă semnătura Mitropolitului Ștefan Stratimirovici de la Carloviț, fiind îmbrăcată în catifea roșie cu aplice metalice din argint, lucrate în 1856-1857 în atelierul argintarului rus Kovalski Andrei Antonovici (1827-1856). Una dintre primele dăscălițe ale mănăstirii, maica Migdonia, a scris „Scara” Sfântului Ioan Scărarul în anul 1802, iar Chervasie Monahul a scris în anul 1887 „Slujba Sfântului Dimitrie”, manuscris între paginile căruia a introdus litografii realizate în anul 1799, ambele în această colecție. Din tipografia Mănăstirii Neamț provine și „Evangheliarul“ realizat în anul 1834, ale cărui coperți sunt îmbrăcate cu catifea roșie, cu aplicații din argint aurit.

Icoane vechi și fragmente de catapeteasmă

Cea mai veche icoană din colecția muzeală este Maica Domnului-Deisis, din anul 1781, în care mai sunt zugrăviți Sfinții Cosma și Damian și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Dintre icoanele expuse, o parte sunt danii oferite mănăstirii de diverși credincioși. Reține atenția icoana reprezentând-o pe Sfânta Parascheva, datată 1797 și purtând semnătura lui Vasile Zugravu. De același meșter pare a fi și icoana Maicii Domnului cu Pruncul, aflată în aceeași sală. O altă icoană, reprezentându-l pe Sfântul Nicolae, a fost realizată în Rusia în anul 1882, iar o alta, „Răstignirea”, a fost adusă de la Ierusalim și dăruită mănăstirii în anul 1886. Se găsesc și multe picturi pe pânză cu scene din Vechiul și Noul Testament, dăruite de măicuțele care au fost în pelerinaj la Ierusalim. Deosebită este și icoana Maicii Dom­nului-Denia Acatistului, pictură în ulei zugrăvită pe lemn (1809).
Una dintre săli găzduiește fragmente din catapeteasma veche a bisericii ce datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Alături se află expus și un fragment din friza prorocilor, cele două uși diaconești ale iconostasului și șase icoane praznicale.

Istorie și valoare

O încăpere este repartizată și veșmintelor preoțești, unde se află veșmântul starețului Mănăstirii Căldărușani, Dosoftei, ctitorul bisericii mănăstirii.
Colecția muzeală cuprinde și camera memorială Constantin Kirițescu (1876-1965), om de știință, doctor în științele naturii, membru al Academiei Române, zoolog, publicist și istoric român. Lucrurile ilustrului academician au fost aduse aici de fiul său, Costin Kirițescu (1908-2002), economist român, membru titular (1992) al Academiei Române, care a fost un apropiat și binefăcător al Mănăstirii Țigănești.
Toate aceste exponate fac dovada că biserica Mănăstirii Țigănești se constituie, încă de la începutul existenței sale, ca un valoros ansamblu de artă bisericească din această parte a Munteniei.

Arhondaricul devenit muzeu

Clădirea ce adăpostește Colecția de artă bisericească de la Mănăstirea Țigănești a fost construită de mănăstire în anul 1840, pentru a servi vizitatorilor drept arhondaric. Este o clădire cu un etaj, construită din cărămidă. În preajma celui de-al Doilea Război Mondial a funcționat aici o Școală de surori de caritate cu eleve recrutate din mănăstire, apoi un orfelinat de fete până în anul 1947. Din inițiativa Patriarhului Justinian Marina, vechiul arhondaric a fost amenajat în anul 1967, cu prilejul reparațiilor începute la mănăstire, pentru a găzdui actuala colecție de artă bisericească.
Pelerinul mai poate vizita la Mănăstirea Țigănești biserica centrală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, monument arhitectonic din anul 1812, biserica cimitirului cu hramul „Sfânta Treime”, care datează de la începutul secolului al XX-lea și clopotnița (sec. XIX), în care se află trei clopote mari, unul mic și un ceas cu două cadrane, adus din Germania în 1911, al cărui mecanism cântărește 1.320 kg.


 

 

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!