În seara zilei de marţi, 1 martie, Mănăstirea Antim a găzduit o conferinţă despre educaţia copiilor şi a părinţilor, susţinută de cunoscutul scriitor Cornel Constantin Ciomâzgă.
Conferinţa a făcut parte din ciclul de cateheze desfăşurate la Mănăstirea Antim în zilele de marţi. Biserica a fost neîncăpătoare pentru doritorii de a-l auzi pe scriitorul care s-a consacrat în literatura creştină contemporană. Acesta a fost introdus de părintele ierodiacon Gamaliel Sima, care a prezentat atât conferenţiarul, cât şi, pe scurt, tema despre care urma să vorbească.
Cornel Constantin Ciomâzgă s-a axat pe punctarea valorilor creştine în educarea copiilor de către părinţii creştin-ortodocşi. „Cărţile şi materialele despre educaţie aduc învăţăminte aparent bune, dar foarte puţine vorbesc dintr-o perspectvă creştină a lucrării lui Dumnezeu în viaţa oamenilor”, a menţionant conferenţiarul.
Vorbind despre diferenţa dintre copii în ceea ce priveşte abordarea educaţiei lor, a subliniat că „sufletul este irepetabil; copiii, chiar şi fraţii, sunt foarte diferiţi şi de aceea au nevoie de o abordare difertă în educaţie. Societăţile contemporane nu trăiesc după legile lui Dumnezeu, de aici şi problemele copiilor, cât şi ale generaţiilor”.
Credincioșii Parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” din localitatea Devesel, Protopopiatul Vânju Mare, judeţul Mehedinţi, au participat duminică, 20 septembrie, la sfințirea bisericii parohiale și la binecuvântarea capelei mortuare săvârşite de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi.
Biserica Mănăstirii Băișești, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Mucenici Rafail, Nicolae și Irina”, din comuna Cornu Luncii, județul Suceava, a fost sfințită duminică, 20 septembrie 2026. Slujba de târnosire a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al eparhiei.
Duminică, 20 septembrie, la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Slobozia, judeţul Ialomiţa, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu, înconjurat de un sobor de clerici. Credincioșii prezenți la slujbă au participat cu evlavie la Sfânta Liturghie. Răspunsurile la strană au fost date de către Corul Fidelis al Catedralei Episcopale „Înălțarea Domnului” din Slobozia, conform sfesc.ro.
În ziua de prăznuire a Sfântului Preot Mucenic Ilarion Felea, 18 septembrie, la Catedrala Veche din Arad, unde vreme de două decenii acesta a slujit și a propovăduit cuvântul Evangheliei mântuirii, după slujba Acatistului Sfântului Ilarion a fost săvârşită Sfânta Liturghie de către un sobor de ierarhi.
.jpg)
Duminica a 18-a după Rusalii (Pescuirea minunată) Luca 5, 1-11 În vremea aceea Iisus şedea lângă lacul Ghenizaret şi a văzut două corăbii oprite lângă ţărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau
„În vremea aceea a intrat Iisus în Ierusalim și în templu și, privind toate în jur și vremea fiind spre seară, a ieșit spre Betania cu cei doisprezece. Și a doua zi, ieșind ei din Betania, El a flămânzit.
Fraților, de acum nu mai sunteți străini și locuitori vremelnici, ci sunteți împreună-cetățeni cu sfinții și casnici ai lui Dumnezeu, zidiți fiind pe temelia apostolilor și a prorocilor, piatra cea din
Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi (†1694) s-a născut în ţinutul Vrancei, în prima jumătate a veacului al XVII-lea. De tânăr intră în obştea Schitului Brazi, de lângă oraşul
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 241-242 „Mănăstirea Brazi - numită și de la Cruce de lângă orașul Panciu, a fost cea mai iubită
Evlavia ireproșabilă formal, dar lipsită de dărnicia care îi înrudește pe oameni cu Bunul Dumnezeu, riscă să zădărnicească eforturile celor care se ostenesc pentru a trăi ca ființe care reflectă chipul
Creștinismul în urmă cu două milenii a transformat lumea, oferind societății umane un model axiologic ce dăinuie până astăzi. Pe valorile creștine s-a construit civilizația europeană, care în Evul Mediu a e
Domnitorii români au fost stâlpii principali ai apărării identității neamului românesc, credința ortodoxă fiind un element central al acesteia, devenind și scut de apărare a pământului strămoșesc, dar
