Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Criterii de evaluare pentru cele 214 școli doctorale

Criterii de evaluare pentru cele 214 școli doctorale

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 11 Octombrie 2017

Universitatea din Craiova a găzduit, la sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul Național al Rectorilor din România, la care au participat 54 din cei 55 de rectori ai universităților de stat și 15 din cei 20 de rectori ai universităților particulare. Una din temele îndelung discutate a fost evaluarea școlilor doctorale din România, etapă în urma căreia școlile care nu îndeplinesc standardele minime vor intra în lichidare.

Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) Sorin Cîmpeanu a declarat că la reuniunea de la Craiova rectorii au avut „poate cea mai densă agendă”, primul dintre subiectele dezbătute fiind evalu­area celor 214 de şcoli doctorale din România care funcţionează în 56 de universităţi, la care se adaugă Academia Română.

„În cadrul Consiliului Națio­nal al Rectorilor, întrunit la Craiova, am stabilit condițiile de evaluare a acestor școli doctorale, care vor urmări trei aspecte. Vom avea în vedere, în primul rând, resursa umană, fiind 4.000 de conducători de doctorat la nivel național. Un alt aspect urmărit va fi infrastructura, iar al treilea aspect va avea în vedere o ana­liză a producției științifice și a impactului internațional al lu­cră­rilor doctoranzilor. Se va avea în vedere și nivelul de organizare al școlilor doctorale, urmărind transparența, etica și deontologia, fiind cunoscute reclamațiile care au în vedere neconfor­mi­tățile în care sunt incluse și presiunile politice. Va fi și o compo­nentă internațională a acestei evaluări. Practic, se vor impune standarde minime de funcțio­nare, iar școlile doctorale care sunt sub aceste standarde vor intra în lichidare. Profesorii care sunt conducători de doctorate la școlile care intră în lichidare se pot muta la alte școli doctorale”, a precizat prof. univ. dr. ing. Sorin Cîmpeanu, potrivit presei locale.

Evaluarea se va face până în octombrie 2019 de către specia­liști din cadrul Băncii Mondiale. Președintele Consiliului Națio­nal al Rectorilor a mai menționat că evaluarea se va derula la nivel de școală doctorală și nu la nivel de instituție organizatoare de stu­dii doctorale (IOSUD) și nici la nivelul specializărilor, pentru că nu ar fi suficient timp pentru a evalua 19.146 de specializări cât există în prezent.

De altfel, Sorin Cîmpeanu a precizat că la nivel național s-au acordat 60.000 de titluri de doctor în 27 de ani, ceea ce înseamnă o medie de trei la mie, sub media europeană, menționând că „avem prea puțini doctori în absolvenți de studii doctorale în inginerie, bioeconomie, și prea mulți în domenii fără impact”.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale Gigel Paraschiv a afirmat că „reevaluarea şcolilor doctorale este o temă care intere­sează pe toată lumea. În cadrul întâlnirii de la Craiova s-a definitivat cam cum ar trebui să arate cadrul legal astfel încât această reevaluare să se facă ra­pid şi să satisfacă toate aşteptă­rile. Urmează ca în Parlamentul României, într-un timp foarte scurt, ordonanţa 96 să fie fina­lizată şi să fie trimisă spre promulgare la preşedintele Româ­niei”.

El a subliniat că Ministerul Educaţiei are un proiect finanţat din fonduri în care parteneri sunt ARACIS, Banca Mondială şi îm­preună vor finaliza metodologia de evaluare a şcolilor doctorale.
Preşedintele CNR Sorin Cîmpeanu s-a referit și la chestiunea finanțării, arătând că, pentru aplicarea noii legi a salarizării, finanţarea de bază la univer­si­tăţile din România, în 2018, trebuie să crească de la 2,7 miliarde lei la 3,9 miliarde lei. „Universi­tăţile au solicitat, într-o manieră foarte clară şi foarte fermă, alocarea acestor resurse bugetare necesare pentru respectarea cadrului legal impus de legea salarizării”, a mai spus Sorin Cîmpeanu, potrivit Agerpres.