Cum a apărut „soarele electric“ în România

Ion Mitican, 10 Iulie 2008

Pentru că, zilele acestea, se împlinesc 140 de ani de la aprinderea primei lămpi electrice („soarele electric“) în România, ne-am gândit că n-ar fi rău să vă prezentăm cum a început această poveste. Experimentul s-a petrecut în zilele de 11 şi 14 iulie 1868, în spaţiul caselor de pe Copou ale boierului ieşean Costache Sturza, şi a avut loc simultan cu lucrările de conectare a oraşului Iaşi la drumul de fier european.

(mitiioan@yahoo.com; http://mitican.romblog.ro/)

Preocuparea pentru introducerea căilor ferate în Principate fiind la ordinea zilei încă de pe vremea domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 21 septembrie 1868 (stil vechi), prin Decretul nr. 1516 al principelui Carol I, s-a promulgat „Actul de concesiune pentru construirea şi exploatarea căei ferate de la Suceava la Iaşi, Botoşani până la Roman“. Actul fusese încheiat de guvernul român cu Societatea austro-engleză „Lemberg - Czernowitz- - Eisenbahn - Gessellschaft“ (L.C. E.G.), cu sediul la Viena, care şi-a adăugat la firmă termenul „Iassy“ şi se numea în limba română „Lemberg – Cernăuţi – Iaşi“, afişând pe vagoane titulatura L. C. I. E.

De la Roman, altă societate, prusacă, sub conducerea celebrului om de afaceri Strussberg, urma să execute linia spre Bucureşti - Vârciorova, vânzând acţiuni, prin marile bănci, după cum anunţa gazeta ieşeană „Dreptatea“. Drept consecinţă, drumul de fier românesc era pe buzele multor europeni şi români. Ca efect, în acelaşi an, au început lucrările pregătitoare, urmând ca, până la finele lui 1869, ambele linii să fie gata pentru darea în exploatare.

Astfel, în vara anului 1868, constructorii companiei vieneze au poposit pe valea Bahluiului pentru a stabili locul clădirii staţiei de cale ferată de la capătul liniei, pornită din capitala Austriei. Aceştia au observat interesul localnicilor pentru noutăţi aflate din presa vieneză şi dorinţa de a avea în oraşul lor înzestrări deosebite, printre altele ca palatul gării să semene cu al Dogilor din Veneţia. Inginerii firmei, conduşi de directorul Iulian Zaharievici, au călătorit în Moldova pentru începerea lucrărilor, fiind însoţiţi şi de un domn Luchterhandt, probabil din cadrul societăţii. Acesta urma să dea un spectacol inedit, cu marea invenţie tehnică prezentată la Expoziţia Universală din Paris din vara anului precedent (1867), aprinzând la Iaşi un „soare electric“. Societatea avea asemenea specialişti, căci, odată cu linia ferată, avea să instaleze şi o linie telegrafică, ale cărei aparate se alimentau printr-o sumedenie de pile electrice, (piese care transformă energia chimică în energie electrică), care se pregăteau şi reparau în cadrul Atelierelor Paşcani, dat în exploatare la finele anului 1869.

Mai târziu, în 1879, specialiştii firmei aveau să aducă la Iaşi şi primele telefoane alimentate cu pile, experimentându-le cu succes în gară.

Primele experimente de electricitate

Anunţurile experimentelor, căci au fost două, s-au găsit în „Dosarul Căii ferate Lemberg-Cernăuţi-Iaşi,“ (dată în exploatare la 1 iunie 1870) şi au fost aduse la cunoştinţa publicului, în premieră, în volumul „Urcând Copoul cu gândul la Podul Verde“, al autorului, apărut în anul 2006, unde s-a publicat o copie şi s-a reuşit localizarea grădinii care a găzduit evenimentul.

Potrivit documentelor, cel dintâi experiment pentru producerea curentului electric din Principatele Unite a avut loc la Iaşi, în ziua de joi, 11 iulie 1868 (stil vechi). Atunci, s-a aprins un „soare electric“, adică o lampă electrică cu arc, în grădina casei logofătului Costache Sturza, din Copou. Aceasta se afla pe locul ocupat în prezent de Spitalul Militar. Grădina era cuprinzătoare, plantată cu mulţi arbori şi deschisă publicului pentru vizitare, casa aflându-se mult retrasă de la stradă, în spatele aşezământului medical de astăzi. Bătrâna zidire adăpostea adesea, concerte, sindrofii, evenimente culturale şi găzduia personalităţi străine aflate la Iaşi

Primul anunţ cuprindea următoarele informaţii: „Joi, în 11 iulie 1868, va fi cea ănteia representaţie, în grădina din casele Sturza, la Copou, cu Fontana Artificioasă (Kalospinthechromokrene) împreună cu Joculu coloriloru şi a luminei. Programul va fi din mai multe părţi şi Reprezentaţia se va sfârşi cu SOARELE ELECTRIKCU, care la Esposiţiunea cea mare în Paris s-au arătatu pentru ănteiaşi dată şi care întrece totu ce s-au arătat până acuma în felul acesta.

Representaţiunile cu Kalospinthechromokrene, care nu s-au văzutu ăncă aice, au produsu, în toate oraşele cele mari din Europa, unde s-au esecutatu, precum în Paris, Londra, Berlin, Viena, cea mai mare mirară, şi suntem convinşi că onor Publicu din Iassi va fi mulţumitu chiaru după Reprezentaţia cea ănteiu. Luchterhandt“.

„Fântâna luminoasă“ şi „Lampa soare“

Kalospinthechromokrene (the wonderful magic crystal fountain) sau fântâna luminoasă, utilizată pentru ornamente şi în zilele noastre, consta dintr-un vas din care ieşeau raze luminoase colorate şi fusese prezentată la expoziţie de profesorul Messter Berlin.

Lampa cu arc electric s-a alimentat din pile electrice, generatorul de curent electric, dinamul, pentru alimentarea lămpilor cu arc, fiind realizat prin 1870, de către inventatorul E. T. Gramme. Se cunoşteau pe atunci diferite pile, care dădeau curent suficient, legându-se între ele mai multe elemente de format mare, care fuseseră utilizate în unele oraşe europene.

Prima demonstraţie de amploare, cu asemenea instalaţii, s-a efectuat la Expoziţia Universală din Paris (1 aprile 1867-3 noiembrie 1867), unde s-au prezentat diferite noutăţi electrice, precum „Fântâna luminoasă“ cu raze colorate în mişcare, „Lampe-soleil“ („Lampa-soare“), iuminându-se şi parcul din Champ-de-Mars prin lămpi cu arc electric, fixate pe stâlpi înalţi. Expoziţia s-a organizat din îndemnul împăratului Napoleon al III-lea şi au participat 41 de ţări. Fiindcă aducea strălucite realizări tehnice, a fost onorată de mari personalităţi europene, precum regina Portugaliei, Maria Pia de Savoie, principele Oscar al Suediei, regele Léopold al II-lea al Belgiei şi regina sa, Marie-Henriette, ţarul Alexandru al II-lea, sultanul Abdulaziz, regele Louis al II-lea de Bavičre, emirul Abd-el-Kader şi alţii.

Principiul lămpii cu arc fusese descoperit de Sir Humphry Davy (1778-1829), care conectase, prin 1813, doi electrozi de cărbune la o pilă puternică, obţinând o scânteie electrică. Ulterior, a folosit un flacon de cristal vidat. Prin 1844, Léon Foucault a înlocuit vidul din cristal cu un gaz conducător de curent (informaţii obţinute cu ajutorului inginerului Grigore Covic - Paris). După 1879, lampa cu arc a fost înlocuită de becul cu filament, inventat de Thomas Edison.

Al doilea spectacol cu „soarele electric“ avea să aibă loc duminică, 14 iulie, reprezentaţia urmând să înceapă cu un concert al fanfarei militare.

Experimentul de la Iaşi, o premieră în istoria tehnicii româneşti

Astfel, prima lampă cu arc electric s-a aprins în fosta capitală a Moldovei, pe Copou, în 11 iulie 1868, înaintea altora din ţările vecine şi cu cinci ani înaintea celei aprinse tot la Iaşi, în 28 ianuarie 1873 şi anunţată prin „Curierul de Iassi“, de la 26 ianuarie 1873. Evenimentul fiind deosebit de important pentru istoria tehnicii româneşti, aşa cum arăta profesorul Alexandru Sălceanu, decanul Facultăţii de Electrotehnică, a 140-a aniversare a fost marcată printr-o serie de manifestări, printre care un simpozion cu tema „Vechimea soarelui electric la Iaşi“, în ziua de 28 mai 2008, în Aula Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“, la care au participat oameni de ştiinţă din România, dar şi din Italia, Olanda şi Republica Moldova. Cu acest prilej, s-a subliniat interesul românilor, cu 140 de ani în urmă, pentru noua descoperire epocală a electricităţii. „Putem afirma, din punctul de vedere al utilizării energiei electrice, cu rigoarea bazată pe document, că acest prim experiment, încununat de succes, rămâne în istorie drept o prioritate a Iaşului în România şi în Europa de Est“ (Al. Sălceanu, Forum, „Iaşii câştigă“).

Au urmat lansarea cărţii „Vechimea soarelui electric din România“ de Constantin Ostap, Mihai Caba şi autorul, comunicări ştiinţifice, decernări de diplome aniversare, precum şi acordarea unor burse studenţilor merituoşi.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!