De ce biserica din Leţcani e unică în ţara noastră

Narcisa Elena Balaban, 28 Iunie 2008

Biserica rotundă din Leţcani, din judeţul Iaşi, este socotită a fi unică în ţara noastră şi printre puţinele din lume. Şi cu toate că se află la doar 10 kilometri de Iaşi, rămâne un monument prea puţin cunoscut. Biserica monumentală din Leţcani a fost construită de boierul Constantin Balş. Din punct de vedere arhitectonic, se încadrează în stilul neoclasic, apărut la sfârşitul veacului al XVIII-lea, iar specialiştii susţin că aceasta este construită după planul bisericii de la Sfântul Mormânt.

Deşi se află la doar 10 kilometri de Iaşi, pe un traseu de intensă circulaţie, biserica rotundă din Leţcani ramâne un monument prea puţin cunoscut. Planul circular după care a fost construită, socotit a fi singular în ţara noastră şi printre puţinele din lume, i-a adus o oarece faimă, însă nefiind suficient cunoscută, ea nu este căutată de pelerini. Deşi din punct de vedere arhitectonic este un monument atât de interesant, biserica rotundă sau Rotonda Leţcani nu este trecută în traseele turistice.

Dimensiunile la care a fost construită nu sunt mari, însă biserica este monumentală. Se înalţă zveltă în mijlocul satului, vorbindu-le credincioşilor ei de istoria acestor meleaguri. „În ceea ce priveşte anul ctitoririi, acesta se plasează undeva în secolul al XVIII -lea, an care este apreciat şi de dl acad. Răzvan Teodorescu, undeva în deceniul al 9-lea, 1790. Ctitorul acestei biserici este cunoscut a fi Constantantin Lupi de Balş, împreună cu soţia sa Ana, care era din neamul Catargi“, ne povesteşte preotul paroh Cristinel Leonte.

Din punct de vedere arhitectonic, biserica de la Leţcani, judeţul Iaşi, se încadrează în stilul neoclasic, apărut la sfârşitul veacului al XVIII-lea. Rotonda Leţcani are planul circular, intrarea prin vest, cu un portic alcătuit din patru coloane cu capitele ionice, deasupra acesteia ridicându-se o mică clopotniţă. Spre răsărit, altarul apare ca un semicerc alipit de cercul mare al bisericii, dar de înălţime mai redusă. „Cornişa e susţinută de console oarecum asemănătoare cu acelea ale caselor din Iaşi, unde e acum Institutul «Notre Dame de Sion», care datează cam din aceeaşi epocă şi care sunt foarte probabil făcute de ctitorul Leţcanilor“, explică părintele paroh.

După planul bisericii de la Sfântul Mormânt

Planurile după care a fost construită biserica sunt puţin confuze. Dispoziţiile acestei biserici s-ar părea aduse direct din Italia, deşi biserici cu forme circulare şi portice de intrare cu coloane au fost la modă în Rusia spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului XIX-lea. Probabil au fost aduse din Italia, întrucât aceste forme au fost introduse în special de arhitecţii italieni. „Acest stil apare spre sfârşitul veacului al XVIII-lea în Occident, odată cu revenirea la modă a anticului, răspândindu-se şi în Polonia şi Rusia sub numele de clasicul Ecaterina a II-a şi Alexandru I. Părerea lui Gheorghe Balş este împărtăşită şi de Grigore Ionescu şi de alţi specialişti. Interesant este faptul că se fac asocieri între biserica de la Leţcani şi Biserica Sfântului Mormânt. Astfel, Sorin Iftimi afirmă că primul hram, «Sf. Constantin şi Elena» al bisericii Rotonda Leţcani este în strânsă legătură cu biserica zidită de Sf. Împărăteasă Elena, pe locul Sfântului Mormânt. Arhitectura fiind circulară la biserica amintită, această formă a devenit arhetip pentru numeroase construcţii eclesiastice creştine. Pentru ca să fie şi mai convingătoare acestă opinie, ni se relatează şi faptul că, în testamentul său redactat la 1822, Constantin Balş a lăsat suma de 1.000 de lei pentru a fi trimisă cu pomelnic la Sfântul Mormânt. Prin înscrierea sa în pomelnicul acelei biserici, marele logofăt devenea ctitor şi la biserica originală. Această opinie de asociere între cele două monumente este susţinută şi de acad. Răzvan Theodorescu“, mai spune părintele paroh.

Mustrările Sfântului Ierarh Spiridon

Pe la 1830, biserica a trecut printr-un incendiu care a distrus-o în mare parte, inclusiv pisania, odată cu aceasta pierzându-se şi întreg mobilierul şi icoanele. După acest an s-a pierdut hramul original al bisericii, noul ocrotitor devenind Sf. Ier. Spiridon. Sărbătoarea Sf. Spiridon a fost hramul bisericii din Leţcani până prin 1940-1950, când, la cererea credincioşilor şi cu acordul oficialităţilor bisericeşti, noul hram al bisericii a devenit sărbătoarea Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir.

După ce s-a stabilit acest hram, icoana Sf. Spiridon nu mai era ţinută la loc de cinste. Însă din anul 1994, după o furtună puternică ce a smuls acoperişul bisericii, când câţiva enoriaşi l-au visat pe Sfântul Spiridon mustrându-i oarecum pentru că devenise „anonim“ pentru ei, icoana Sfântului Ierarh al Trimitundei a fost aşezată în catapeteasmă, în partea dreaptă, după cum este aşezată în mod obişnuit icoana hramului. Alături de ea, însă nu în catapeteasmă a fost aşezată şi icoana Sf. Dimitrie. În acte, Rotonda din Leţcani figurează cu hramul Sf. Dimitrie.

Slujitori vrednici pentru o biserică monument

Primul preot slujitor cunoscut la Leţcani apare în acte din anul 1863, cu numele de Ioan. Începând cu anul 1920 însă se cunoaşte cu adevărat evoluţia şi activitatea unor preoţi carismatici, care şi-au pus amprenta asupra istoriei bisericii şi asupra enoriaşilor de aici. „De exemplu a fost un preot care a păstorit în jur de 30 de ani, părintele Sava Popovici, care a fost şi deputat. El a atras unele fonduri şi chiar a ajutat la multe dintre nevoile bisericii la vremea respectivă. A mai fost părintele Dumitru Popa, care a făcut şi închisoare în timpul comunismului şi care a rămas în inima oamenilor, fiind de o blândeţe extraordinară. A urmat părintele Nicolae Lefter, care a păstorit enoriaşii de aici în jur de 20 de ani, un om de o statură duhovnicească deosebită. El a reuşit să atragă mulţi oameni la credinţă într-o perioadă grea, de cumpănă a Bisericii, şi a făcut lucruri multe şi pentru biserica parohială. Însă cel care a reuşit să ajungă la apogeul activităţilor pastorale este părintele Mihai Carp. A slujit ca preot paroh între 1978 şi 2005. El a preluat parohia după cutremurul din â77, când biserica a fost foarte avariată“, adaugă părintele Cristinel Leonte.

Mai mult decât atât, părintele Carp a reuşit să repare biserica, dar când a isprăvit cu toate, în anul 1994 a avut loc o furtună puternică ce a lăsat biserica fără acoperiş. Astfel că s-a văzut în situaţia de a repara din nou biserica, dar s-a apucat şi de pictură. În anul 2002, PF Patriarh Daniel, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a resfinţit biserica, acesta fiind un moment extraordinar pentru comunitate şi o încununare a întregii activităţi pe care a desfăşurat-o părintele Mihai. „Prin întreaga activitate desfăşurată în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor de preoţii care au păstorit comunitatea Leţcani de-a lungul existenţei sale, se observă implicarea cu timp şi fară timp a acestor slujitori în toate problemele ce au frămânatat obştea. Datorită preoţilor şi credincioşilor, astăzi Rotonda de la Leţcani îşi păstrează unicitatea şi frumuseţea originală ce au făcut-o vestită în ţară şi peste hotare“, completează preotul Leonte, care slujeşte la Leţcani din anul 2005.

Icoane de valoare

Deosebită este şi catapeteasma bisericii. Aceasta este construită într-un stil aparte care înclină spre partea slavă. Preotul Sava Popovici afirmă că icoanele din catapeteasmă au fost lucrate de zugravul Gh. Ionescu din Iaşi (1908-1909) în stil neobizantin. Potrivit unor specialişti care au vizitat biserica din Leţcani în anul 2005, această catapeteasma ar fi executată la sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.

După cum ne-a mai spus pr. paroh Cristinel Leonte, pictorul care a executat actuala pictură a bisericii şi care a lucrat la curăţarea catapetesmei afirma că icoanele catapetesmei în general, împreună cu icoanele din peretele cafasului, sunt de o mare valoare şi nu pot fi contestate ca lucrări de artă provenite din secolul al XIX-lea.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!