Educaţie pentru sănătate: Despre odihna activă şi pasivă

Prof. Ioan Matei, 17 Decembrie 2010

Odihna este necesară pentru refacerea energiei consumate şi pentru a ne putea continua activităţile. De aceea, este indicat să respectăm obiceiurile legate de odihnă, astfel încât să beneficiem de o bună sănătate a organismului.

Odihna îmbracă două forme: activă şi pasivă. Activă înseamnă că se realizează prin schimbarea unui tip de activitate cu un altul sau prin practicarea diferitelor exerciţii fizice sau a diferitelor forme de sport.

Odihna activă este foarte necesară, în special în cazul persoanelor care practică o muncă sedentară, dar şi al celor care efectuează munci fizice cu mişcări foarte limitate: cei care lucrează în mecanică fină, şoferi, croitori, intelectuali, funcţionari din instituţiile administraţiei publice. Pentru odihnă activă, foarte multe persoane au câte o pasiune sau chiar două, asta însemnând că le interesează şi o altă ocupaţie decât cea profesională. Unei activităţi statice trebuie să-i corespundă obligatioriu şi un hobby dinamic. Iată câteva forme de odihnă activă: mersul pe jos, grădinăritul, ciclismul, înotul.

Neglijarea odihnei, în general, inclusiv a celei active, poate duce la situaţii neplăcute.

Odihna pasivă înseamnă somn. Odihna activă nu poate substitui şi anula odihna prin somn. Iar atunci când vorbim despre somn trebuie să ne gândim atât la durata, cât şi la calitatea lui. Durata de somn recomandată variază de la un individ la altul, în funcţie de vârstă. Astfel, nou-născuţii dorm până la 20-22 de ore, cu trezire doar pentru masă, copiii cu vârsta de un an dorm 16 ore, cei cu vârsta de trei ani - 13 ore, iar adolescenţii de 16 ani - 8 ore. La adulţi somnul oscilează între 7 şi 8 ore. Există, însă, abateri importante de la această limită, considerată media populaţiei. Unii dorm 4-5 ore pe noapte şi mulţi dintre aceştia obişnuiesc să doarmă neapărat circa un sfert de oră după masa de prânz. În perioada somnului, refacerea energiei consumate în timpul muncii are loc printr-o încetinire a ritmului de funcţionare a multor organe: se relaxează muşchii, scade frecvenţa contracţiilor inimii, se răreşte ritmul respiraţiei, scade puţin tensiunea arterială. În timpul somnului nu are loc numai refacerea capacităţii de muncă (acţiune) a omului, ci şi revigorarea întregului organism şi chiar o mai bună recuperare în cazul celor care suferă de o anumită boală.

Somnul salvează organismul de boală, împiedicându-l să evolueze spre surmenaj, şi ajută la refacerea sistemului nervos central, restabilind capacitatea de lucru a celulelor nervoase. Când somnul este profund, capacitatea sistemului nervos se reface complet, ceea ce îşi găseşte expresie şi în faptul că la trezire omul se simte vioi şi dornic de activitate.

Pentru ca somnul să fie adânc, se recomandă: să luăm cina cu două-trei ore înainte de culcare, să facem o plimbare de cel puţin jumătate de oră în aer liber, să ne culcăm la aceeaşi oră (e bine să ne culcăm mai devreme şi să ne trezim, dimineaţa, mai devreme), să înlăturăm din minte toate gândurile, ideile, necazurile, eventualele conflicte din timpul zilei. Dacă nu putem adormi imediat, e bine să folosim remedii naturale care să inducă somnul, respectiv să consumăm o ceapă de mărime potrivită cu o lingură de brânză de vaci şi două-trei îmbucături de pâine sau un pahar cu lapte crud de vacă.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!