„Cel mai însemnat eveniment al timpurilor moderne”

La Serbarea de la Putna din 1871 au participat studenți din toate regiunile locuite de români, care și-au exprimat idealul de unitate în cuget și-n simțiri. Acest eveniment a avut un puternic ecou prin timp și a ținut vie flacăra românismului în vremuri grele. În acest an, cu ocazia hramului Adormirii Maicii Domnului, la Mănăstirea Putna vor avea loc ample evenimente religioase și culturale prin care se va cinsti idealul de unire al românilor de pretutindeni. Despre toate acestea ne-a vorbit protos. Dosoftei Dijmărescu, vieţuitor al aşezământului monahal ştefanian.

Ce manifestări organizează, în acest an, Mănăstirea Putna, dedicate serbării din 1871?

Împreună cu studenții care și-au îndreptat inimile, gândurile și pașii către mănăstirea-gazdă a serbării din 1871, sub patronajul Academiei Române și al Patriarhiei Române, cu sprijinul financiar din partea Consiliului Județean Suceava și cu sprijinul instituțional al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost gândit un program aniversar pentru acest an.

Deja în Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române citită la Duminica Ortodoxiei din anul acesta, 2021, proclamat drept „An omagial al pastorației românilor din afara României” și „An comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”, a fost reamintit acest eveniment cultural, patriotic și misionar care a avut loc în anul 1871 la Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Serbarea de la Putna a fost inițiată de poetul Mihai Eminescu și scriitorul Ioan Slavici și a fost pregătită de mai multe personalități intelectuale românești. Oratorul principal al serbării a fost tânărul Alexandru D. Xenopol (24 de ani). În pastorală au fost anunțate aniversarea și serbarea din acest an: „Împlinirea unui secol și jumătate de la evenimentul din anul 1871 va fi marcată în acest an, 2021, în apropierea mormântului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, în ziua de 15 august, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în scopul afirmării și consolidării unității românilor din țară și din afara granițelor și pentru întărirea legăturilor frățești, a comuniunii de iubire și a împreu­nă-lucrării spre binele comun al poporului român”.

Manifestările au fost deschise de o expoziție dedicată serbării din 1871 și receptării ei în timp, în 15 iunie - ziua trecerii la cele veșnice a lui Mihai Eminescu. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 30 septembrie - 20 noiembrie la Palatul Patriarhiei din București, și în perioada 26 noiembrie - 20 ianuarie  la Muzeul Bucovinei, Suceava.

În 2 iulie, la pomenirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, au fost lansate mai multe publicații.

Vârful manifestărilor va fi în jurul datei de 15 august. Alături de pelerinii care vor veni la hram de Adormirea Maicii Domnului și alături de toți cei care vor dori să viziteze Putna în acel moment aniversar, în mod special, vor fi peste 500 de studenți, întruniți într-un eveniment aniversar al Congresului din 1871.

Sâmbătă seara, 14 august, între orele 18:00 și 22:00, va avea loc slujba Privegherii împreună cu Prohodul Maicii Domnului. Duminică, 15 august, Sfânta Liturghie arhierească. Apoi va fi sfințită candela pe care studenții o vor aduce pentru mormântul Sfântului Ștefan, inspirată din urna comemorativă adusă de studenții de la 1871, și vor fi sfințite efigiile organizatorilor serbărilor de la Putna. Vor urma mesaje din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și din partea Președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop. În după-amiaza zilei va avea loc un concert, între orele 16:00 și 19:00. De la ora 19:00 va începe Privegherea.

Luni, 16 august, după Sfânta Liturghie va avea loc slujba Parastasului pentru ctitorii Mănăstirii Putna și pentru organizatorii și participanții la Serbarea de la Putna din 1871 și premierea câștigătorilor concursurilor serbării din 2021.

Vor urma susținerea discursului câștigător și Congresul studențesc aniversar. Pentru congres, studenții au organizat o serie de ateliere online în urma cărora vor redacta o Declarație finală. Înainte de Congresul aniversar, stu­denții vor purta un dialog despre identitate și idealuri cu acad. Ioan-Aurel Pop.

Seara, studenții vor marca cu torțe pe Dealul Crucii momentul aniversar 1871-2021 prin figurarea numărului 150 și procesiune spre mănăstire. Ziua dedicată lor se va încheia cu un foc de tabără.
Marți, 17 august, va avea loc Simpozionul „Eminescu și Putna”, organizat de Fundația „Credință și creație. Acad. Zoe Dumi­tres­cu-Bușulenga - Maica Benedicta”. Vor fi prezenți academicieni, profesori universitari, cercetători reprezentativi pentru diferite domenii de preocupări intelectuale.

Miercuri, 18 august și joi, 19 august, se va desfășura itinerariul „Pe urmele lui Eminescu”, realizat de o parte dintre studenți și de par­ticipanții la Simpozionul „Eminescu și Putna”, la Cernăuți.

„Laurii aduși la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare”

Ați deschis perioada de aniversare cu expoziția „Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal”; ce conține aceasta și unde poate fi vizionată?

Expoziția se află la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”, alături de incinta mănăstirii. Titlul ei, la fel cu cel general al manifestărilor, arată că ea nu vizează doar serbarea din 1871, ci și modul în care scopul ei a fost reflectat în timp, în special prin parcursul vieților unora dintre organizatori și prin alte serbări care au avut loc la Putna.

În ea sunt prezentate darurile Serbării de la 1871, mărturii ale gândirii și sufletelor celor de atunci, panouri informative cu unele dintre personalitățile serbării. Sunt laurii aduși la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare în cadrul serbării din 1904, începând cu cei dăruiți de Regele Carol I și cei dăruiți de Societatea Arboroasa la serbarea din 1926.

O replică după Albumul unicat realizat de Costin Petrescu în 1904 despre oastea Sfântului Ștefan și prezentarea pe scurt a altor serbări naționale care au avut loc la Putna arată cum idealul unității românilor a fost prezent în fiecare moment istoric din modernitate și a fost reflectat în serbările desfășurate la mănăstire.

Să menționăm și un aspect de atmosferă: pe parcursul vizitei, vizitatorii sunt însoțiți de Balada lui Ciprian Porumbescu.

„Din Putna geniul său conduce întreaga românime”

Cum reușește Mănăstirea Putna să adune atât de mulți studenți și tineri pe tot parcursul anului? Ce-i determină să vină aici?

Cred că este un duh al locului, dat de prezența Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, întâiul ctitor al mănăstirii, la mormântul căruia vin în primul rând pelerinii. Un om al curajului, un om al credinței, un om care fost receptat în timpul vieții pământești ca părinte al tuturor oamenilor țării sale (Letopisețul lui Grigore Ureche), iar în 1904, George Tofan, primul președinte al Comitetului de organizare a Serbării de la Putna din acel an, scria: „Din Suceava a cârmuit Ștefan cel Mare numai Moldova, din Putna geniul său conduce întreaga românime”.

Un om care a știut să recunoască valoarea în tineri și să îi crească - după moartea marelui logofăt Toma în lupta de la Vaslui, 1475, a numit ca mare logofăt (cea mai importantă demnitate politică după cea domnească) pe un tânăr, Ioan Tăutul, care va ocupa această funcție în următorii 42 de ani.

Un om al demnității - înfruntarea cu turcii este după cea dintre David și Goliat, dar și al echilibrului - căci, atunci când a înțeles că nu mai există posibilitate de a rezolva ceva pe calea războiului, a încheiat pace cu turcii, în cele mai avantajoase condiții.

„Sfințenia și frumosul celor peste 550 de ani de viață duhovnicească ai mănăstirii”

Participați zi de zi, atât la slujbele religioase, cât și la evenimentele istorice și culturale pe care le organizează Mănăstirea Putna; care sunt câteva idei pe care ați dori să le comunicați celor care nu au fost încă la Putna?

Pe lângă invitația de a-și îndrepta pașii spre porțile mereu deschise ale mănăstirii - după putere, părintele stareț și obștea se străduiesc să ofere fiecărui pelerin și vizitator posibilitatea de a intra în istoria, sfințenia și frumosul celor peste 550 de ani de viață duhovnicească ai mănăstirii, aș adăuga ceva despre ceea ce se întâmplă în locul fiecăruia de viețuire.

Acolo unde este fiecare așezat de Dumnezeu, să fie responsabil de slujirea pe care o are. În familia sa, în locul său de formare sau de muncă, în legăturile cu semenii. Nu putem să fim, ca oameni, altceva decât rezultatul alegerilor noastre, al gradului în care ne responsabilizăm față de semeni, al ascultării noastre de gândul lui Dumnezeu pentru noi. Și nici ca societate nu putem să fim altceva decât suntem ca persoane, unii față de alții și față de Dumnezeu. Dumnezeu pogoară dar și har peste fiecare, dar e responsabilitatea noastră să conlucrăm cu El în fiecare moment. Maica Domnului a conlucrat, Sfântul Ștefan a conlucrat, Mihai Eminescu și organizatorii serbării au conlucrat. Iar smerenia față de Dumnezeu se verifică în smerenia față de semeni și conlucrarea cu Dumnezeu se verifică în conlucrarea cu semenii. Iată cum vedem ilustrate aceste două realități în explicația realistă cu care Eminescu răspunde laudelor pe care Dimitrie Brătianu le aduce organizatorilor serbării, pe care o numește „cel mai însemnat eveniment al timpurilor moderne”. Îi scrie Eminescu: „Dacă serbarea întru memoria lui Ștefan va avea însemnătate, aceea va fi o dovadă mai mult cum că ea a fost cuprinsă în sufletul poporului românesc, și s-a realizat pentru că a trebuit să se realizeze. Dacă, însă, va trece neînsemnată, atunci va fi o dovadă cum că a fost expresiunea unor voințe individuale, necrescute din sâmburele ideilor prezentului”.

Reprezintă Mănăstirea Putna o istorie vie?

Lumea întreagă este o istorie vie, istoria dragostei lui Dumnezeu pentru om, dar și istoria răspunsului omului la aceasta, o istorie care va culmina, prin Judecata de Apoi, în starea fiecăruia în veșnicie. Suntem chemați de Hristos Domnul să alegem binele, să alegem apa cea vie pentru a fi vii întru El, veșnic - acesta este sensul istoriei omenirii. O mănăstire, o biserică, un loc sfințit - fiecare este un izvor de apă vie de la Dumnezeu și un reper pentru răspunsul omului, prin cei care și-au sfințit viața acolo. Căutând la ei, pelerinii în acel loc privesc un chip văzut al lui Dumnezeu și înțeleg mai profund propria lor chemare și primesc putere pentru propriul lor drum.

Aceasta a exprimat Mihai Eminescu când a justificat prilejul serbării din 1871 prin relația Sfântului Ștefan cel Mare cu Mântuitorul Iisus Hristos: „Hristos a învins cu litera de aur a adevărului și a iubirii; Ștefan, cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evanghelului ei. Vom depune, deci, o urnă de argint pe mormântul lui Ștefan, pe mormântul creștinului pios, a românului mare” (Primul Apel al Comitetului Central, Viena, 4 martie 1870).