Ideologia de gen şi educaţia în şcolile publice

„Apărați copiii României! Apărați drepturile părinților!” Sub acest îndemn s-a desfășurat, zilele acestea, conferința organizată de Platforma civică „ÎMPREUNĂ” şi Coaliţia pentru Familie, în cadrul căreia s-a atras atenția asupra pericolului introducerii ideologiei de gen în școlile românești, dar și în societate, după adoptarea Convenției de la Istanbul de către România și transpunerea ei în lege. Peste tot unde a pătruns ideologia de gen, experimentul social a creat fracturi interne în mintea și sufletul copiilor, a subliniat Mihai Gheorghiu, președintele Coaliției pentru Familie, în timp ce avocata Ana Corina Săcrieru a explicat ce anume se înţelege prin roluri stereotipe de gen.

Realităţile ideologice din România de astăzi au devenit realităţi juridice şi, mai mult de atât, realităţi cu profunde implicaţii sociale, care afectează viaţa noastră şi a copiilor noştri, a afirmat Ana Corina Săcrieru, purtătorul de cuvânt al Coaliţiei pentru Familie, în cadrul conferinței pe tema introducerii ideologiei de gen în școlile românești, dar și în societate, după adoptarea Convenției de la Istanbul de către România și transpunerea ei în lege. Întâlnirea a pus accentul pe combaterea stereotipurilor de gen în învăţământul românesc, iar un exemplu concret a fost oferit de Săcrieru, și anume manualul auxiliar de clasa a III-a în care o fetiţă este îndemnată să se creadă băiat. „În această vară s-a dispus introducerea în manualele şcolare a unor noţiuni de ideologie de gen, mai concret s-a dispus introducerea eliminării rolurilor stereotipe de gen. Ce se înţelege prin roluri stereotipe de gen? Legea defineşte rolurile stereotipe de gen ca fiind sistemul de credinţe, concepţii, convingeri, pe care noi le arogăm atribuţiilor pe care le îndeplinesc femeia şi bărbatul. În respectivul manual se spunea că o fetiţă nu are nici o importanţă că este fetiţă, ea poate să se numească Matei, chiar dacă este fetiţă. În lecţia respectivă fetiţa era încurajată că poate avea şi nume de băiat, chiar dacă ea îşi susţinea punctul de vedere că se numeşte Laura”, a explicat purtătorul de cuvânt al Coaliţiei pentru Familie.

„Intervenţii inacceptabile”

Pornind de la premisa că și în România, ca peste tot în lume, părinții doresc pentru copiii lor tot ceea ce este mai bun, de la condiţii materiale la educaţie care să le permită să fie fericiţi în viaţă, economistul Andrei Manea a sub­liniat că „părinţilor le este garantat prin lege dreptul constituţional de a-şi creşte copiii în conformitate cu propriul sistem de valori. Vedem însă că în ultimul timp se petrec lucruri inimaginabile (...). Intervenţiile în educaţia copiilor fără acordul părinţilor sunt inacceptabile. Reeducarea impusă, dictată astăzi copiilor prin intermediul şcolii şi activităţi extraşcolare, este un act cu efecte nocive. Părinţii români trebuie să cunoască şi să ia atitudine faţă de schimbarea paradigmei de a înţelege şi privi omul, schimbare impusă copiilor lor prin şcoală, fără acordul explicit al celor mari”.

Strategia naţională privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 365/2018, publicată în „Monitorul Oficial” în data de 6 iunie 2018. În nota de fundamentare scrie că în cadrul strategiei „sunt identificate acțiuni în domenii prioritare: educație, sănătate, piața muncii și participare echilibrată la procesul de decizie, introducerea perspectivei de gen în politicile naționale”.

Cel mai bulversant punct se regăsește la capitolele privitoare la educaţie, autorităţile propunându-şi prin această lege să combată stereotipurile de gen în rândul tinerilor. Cum? La capitolul VII al Hotărârii de Guvern scrie că obiectivul va fi atins prin „integrarea perspectivelor de gen în manualele şcolare” şi prin „includerea în programa şcolară a unor noţiuni privind violenţa de gen şi egalitatea de gen”.

Distorsiuni psihologice

În alocuţiunea sa, doctorul Pavel Chirilă a vorbit despre problemele de sănătate ale transgenderilor, adică acele persoane care se declară altceva decât genul corespondent sexului biologic. Într-un interval de 7 ani, au fost redactate 2.000 de studii pe tema copiilor care devin transgenderi, a spus acesta, din care 920 de studii se referă la boli cardiace. „Cea mai frecventă distorsiune psihologică este anxietatea, mai mare decât depresia. Fricile îi paralizează, îi fac incapabili să mai aibă performanțe școlare. Simptomul cel mai important este regretul momentului de a lua decizia de a deveni transgenderi. Persoanele care au trecut de la bărbat la femeie sunt mult mai afectate decât cele care fac invers. La transgenderi, morbiditatea este cu 50% mai mare decât la ceilalți oameni. În străinătate au apărut deja cabinete de psihoterapie pentru ajutorarea transgenderilor care au tulburări psihiatrice și psihologice”, a afirmat medicul.

Schimbare de paradigmă

Mihai Gheorghiu a arătat cum ideologia de gen are în vedere un proces de reeducare a tinerilor şi copiilor din România. „Prin legile 174/2018, 178/2018, prin aprobarea HG 365/2018, ne aflăm cu toții în fața unei schimbări de paradigmă în educația din România. Aceasta constă în faptul că ideologia de gen a devenit politică de stat. Documentele trasează direcții, moduri de acțiune. Pas cu pas, de 10 ani, această ideologie pătrunde în școlile publice, fără ca acest lucru să fie discutat public, fără ca să fim informați despre ce se întâmplă. Copiii de la clasa 0 până la clasa a 12-a vor învăța un nou vocabular, o nouă realitate antropologică (...). Se face propagandă homosexualității în zeci și zeci de licee. Este o activitate tăcută, la firul ierbii, părinții sunt ocoliți, profesorii sunt îndemnați să tacă. Din păcate, statul român nu informează părinții despre aceste lucruri. Ne aflăm în fața unui masiv proces de reeducare, a unei revoluții sexuale de esență maoistă, care se face fără nici cea mai mică dezbatere publică. Peste tot unde a pătruns ideologia de gen, experimentul social a decurs rău, a creat fracturi interne în mintea și sufletul copiilor.”