Reportaj
La Biserica Olari au fost descoperite moaştele a doi sfinţi

La Biserica Olari au fost descoperite moaştele a doi sfinţi

Gheorghecristian Popa, 08 Aprilie 2011

La Biserica Olari din Bucureşti au fost descoperite recent părticele din moaştele Sfinţilor Mucenici Antipa al Pergamului şi Mercurie. Sfintele odoare au stat multă vreme neştiute, în cafasul bisericii, într-o ladă veche, aşezate într-o cutiuţă de argint sub forma unei bisericuţe, realizată în anul 1828. Acolo s-au mai găsit 100 de icoane din secolele XVIII-XIX, precum şi vase de cult vechi. În curtea bisericii se va construi un muzeu unde vor fi expuse icoanele şi vasele descoperite, precum şi imagini cu momentele de la translarea bisericii din 1982-1983.

Cum au ajuns aceste sfinte odoare la Biserica Olari şi cum au fost descoperite, ne-a mărturisit părintele paroh Mihai Iordache: "În urma cercetărilor istorice pe care le-am efectuat pe documentele din arhiva bisericii, am descoperit că moaştele celor doi sfinţi au ajuns la biserica noastră în anul 1810 când, în urma Războiului ruso-turc, mai mulţi călugări şi preoţi fugari de la Mănăstirea Arnăuchiul din Turcia au ajuns aici, aducând cu ei mai multe icoane, vase liturgice şi odoare sfinte, între care cele mai importante sunt icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, împreună cu icoana Mântuitorului Hristos şi moaştele Sfinţilor Antipa şi Mercurie. În documentele din arhiva bisericii se spune că aceşti călugări au cercetat mai multe biserici ca să găsească un loc vrednic pentru a le depune. Au fost pe la Biserica Pitar Moş, la Biserica Batiştei, la mai multe biserici din jur, după care le-au depus în acest loc."

O clipă de bucurie amestecată cu mirare

Nu se cunoaşte foarte bine motivul pentru care aceste sfinte moaşte nu au fost scoase spre închinare până acum şi au fost tăinuite pentru atâta timp. Până anul acesta nimeni nu a ştiut de existenţa lor, nici măcar cei mai bătrâni credincioşi din parohie. Cutiuţa de argint care le adăposteşte a fost găsită, cu prilejul inventarierii bunurilor mobile din parohie, în podul bisericii, într-o ladă din lemn inscripţionată cu anul 1843. "Când am deschis-o, am observat de prima dată că nu a fost desfăcută de foarte mult timp, pentru că avea un strat de funingine foarte gros, de aproape 2 cm. Acolo am găsit în jur de 100 de icoane din secolele XVIII-XIX, împreună cu nişte sfinte vase şi cutiuţa de argint cu sfintele moaşte. Părintele Antoniu Ciocoiu şi cântăreţul bisericii Gabriel Anghelineş, care au deschis această ladă, când au văzut sfintele moaşte în cutiuţa din argint, au căzut în genunchi. Ne-a fost foarte uşor să identificăm sfinţii cărora le aparţin, deoarece fiecare părticică este aşezată într-o cutiuţă metalică, pe care se află inscripţionat în greceşte numele sfântului respectiv. La auzul veştii, credincioşii au trăit o clipă de bucurie amestecată cu mirare, pentru că sunt oameni care vin de foarte mult timp la această biserică şi nu auziseră niciodată de existenţa lor", ne-a mai spus părintele paroh Mihai Iordache.

Cercetări despre viaţa Sfântului Antipa

Sfinţii Antipa şi Mercurie au intrat repede în evlavia credincioşilor din parohie, care aşteaptă cu nerăbdare momentul când vor fi aşezate spre închinare într-o nouă raclă şi se interesează tot mai mult de viaţa celor doi sfinţi. Spre deosebire de Sfântul Mercurie care are un cult mai vechi în ţara noastră şi a cărui viaţă este relatată mai pe larg în sinaxare, despre viaţa Sfântului Mucenic Antipa se găsesc mai puţine informaţii.

Sinaxarul este succint şi, de aceea, părintele paroh Mihai Iordache intenţionează să extindă cercetările pentru a afla mai multe despre noul ocrotitor al bisericii. Deja a consultat, în cadrul unor vizite pe care le-a făcut în Germania, sursele biografice din bibliotecile de la Hamburg şi Münster. Deşi iniţial rezultatele au fost puţin descurajatoare, situaţia a devenit mai optimistă atunci când a descoperit la Berlin un muzeu al Pergamului, cetatea pe care Sfântul Antipa a păstorit-o ca episcop. "Prin acest muzeu, avem foarte multe oportunităţi şi premise pentru a afla mai multe despre viaţa Sfântului Antipa, deoarece sunt foarte multe surse care consemnează istoria Pergamului, unul din centrele cele mai importante de cultură ale Antichităţii, unde se afla cea de-a doua bibliotecă ca mărime, după biblioteca din Alexandria, dar şi un renumit centru păgân. Mărturiile atestă existenţa unui acropole care avea în partea superioară cel mai mare teatru din Antichitate, cu 10.000 de locuri pe scaune şi cu foarte multe altare păgâne. Fără îndoială, există şi numeroase urme ale creştinismului primar. Astfel, sperăm ca prin colaborarea cu Muzeul Pergamului din Berlin să-l facem cât mai cunoscut pe Sfântul Antipa. De asemenea, intenţionăm să stabilim legături şi cu oraşul Bergam, din districtul Izmir al Turciei de astăzi, unde se află ruinele fostei cetăţi Pergam. În literatura catolică şi în cea slavonă, am găsit că Sfântul Antipa este vindecătorul bolilor şi alinătorul durerilor de dinţi, drept pentru care mai multe cabinete stomatologice din Belgrad, în Serbia, îl au ca ocrotitor. De aceea, ne gândim ca şi în ţară să facem parteneriate cu Facultatea de Stomatologie şi cu cât mai multe cabinete de stomatologie, care să-l ia ca patron pe Sfântul Antipa", ne-a spus părintele Mihai Iordache.

Până la realizarea noii racle din argint, sfintele moaşte vor fi aşezate spre închinare într-o raclă provizorie. Parohia Olari a făcut deja demersuri către Arhiepiscopia Atenei pentru a obţine textul Paraclisului Sfântului Mucenic Antipa, pe care îl va traduce şi îl va propune spre aprobare Comisiei de liturgică a Sfântului Sinod.

Un nou prieten al micilor "olari"

Sfântul Mucenic Antipa s-a strecurat foarte uşor şi în sufletele celor mici, care îi dedică tot mai multe activităţi culturale şi artistice. Pentru cel care doreşte să îl vadă pe Sfântul Antipa prin ochii copiilor din Parohia Olari, este suficient să privească oalele de lut expuse în biserică, pe care copiii au zugrăvit chipul sfântului şi scena martiriului său. Oalele sunt tot rodul muncii lor. E vorba de o activitate care se desfăşoară la Biserica Olari de mai bine de doi ani şi care tinde să devină o tradiţie. "Datorită faptului că biserica se numeşte Olari, fiind ctitorie a breslei olarilor, pe la mijlocul secolului XVIII, am vrut să reînnoim tradiţia de a face vase de lut şi am luat copii din parohie, din instituţiile de învăţământ cu care colaborăm şi orfani din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 2 şi i-am dus în satul Olari, lângă Hurezi, Vâlcea. Acolo am găsit un meşter popular cu frică de Dumnezeu, pe Gheorghe Ţambrea, şi în cadrul a două tabere culturale, copiii au învăţat să facă vase de lut. Apoi le-am adus şi le-am pictat în cadrul cercului de pictură, care se organizează în fiecare miercuri în biserică. Astfel, i-am rugat pe copii, îndrumaţi de profesoara Ileana Paraschivoiu, să picteze chipul Sfântului Antipa, iar acesta a fost într-un fel primul pas în cinstirea sfântului la Biserica Olari. Ei vor fi poate cei mai vii martori, când vor fi mari, ai Sfântului Antipa şi ai acestui moment de început al cinstirii lui la această biserică", ne-a mai spus pr. Mihai Iordache.

Tot în cinstea Sfântului Antipa, copiii pregătesc o piesă de teatru, care a fost compusă de doamna preoteasă Nora Iordache. Aceştia vor pune în scenă în sala de festivităţi a Colegiului Naţional "Mihai Viteazul" din Capitală o scenetă în care vor surprinde momente din viaţa sfântului, dar şi aspecte din cultura oraşului Pergam. Evenimentul va avea loc duminică, 10 aprilie, iar în această acţiune vor fi implicaţi aproape 60 de copii din DGASPC, din Grădiniţa Nr. 271 şi din Parohia Olari, care vor prezenta publicului, alături de piesa de teatru, momente muzicale, dansuri populare folclorice şi o expoziţie de olărit.

Crâmpeie din vieţile Sfinţilor Antipa şi Mercurie

Sfântul Mucenic Antipa, episcopul Pergamului, este un sfânt cunoscut în toate Bisericile creştine deoarece a fost contemporan cu Mântuitorul şi cu Sfinţii Apostoli. S-a născut în perioada anilor 1-10 d.Hr. şi a murit ca martir în anul 92 d.Hr., în timpul persecuţiei lui Domiţian. Se spune că a fost hirotonit ca episcop al Pergamului de Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, drept care este şi pomenit în Apocalipsă, în capitolul 2, versetul 13, unde este numit "Antipa, martorul Meu cel credincios". Sinaxarul ne spune că Sfântul Antipa, "fiind foarte bătrân, păstorea şi ocârmuia turma lui Hristos cu toată pioasa petrecere", motiv pentru care a atras asentimentele închinătorilor la idoli, care

l-au dus înaintea guvernatorului pentru a fi judecat. Fermitatea cu care a răspuns încercărilor guvernatorului de a-l face să se lepede de Hristos a stârnit mânia guvernatorului, care a poruncit să fie ars pe un altar sub forma unui bou de aramă. În "Vieţile Sfinţilor" ni se relatează că "Sfântul Antipa s-a rugat multă vreme, chinuindu-se pe boul cel roşit de foc. După aceea s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriţi de patimi şi de alte boli, de nesuferita durere a dinţilor, cum şi pentru lăsarea păcatelor, ca să dobândească milă la judecata care va să fie pentru toată lumea. Isprăvindu-şi rugăciunea, şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, adormind cu somn dulce şi s-a suit la cer, fiind împodobit cu slăvită cunună mucenicească".

Sfântul Mucenic Mercurie a trăit pe vremea împăraţilor Deciu şi Valerian, în secolul III, şi se trăgea după neam din Răsărit, fiind fiu al unui oarecare scit ce se numea Gardian. Sinaxarul ne spune că acesta era un soldat "voinic la trup, frumos la faţă, galben la păr, care îl împodobea şi având o firească rumeneală, care strălucea pe obrazul lui". Pentru faptul că a biruit pe barbari, după ce i s-a arătat îngerul Domnului şi a insuflat în inima lui îndrăzneală şi bărbăţie, a fost ridicat la vrednicia de arhistrateg, dar pentru mărturisirea lui Hristos a stat înaintea lui Deciu şi, fiind legat de patru pari, i-au crestat trupul cu cuţitele şi l-au chinuit în nenumărate chipuri. În cele din urmă, a fost adus la Cezareea Capadociei, unde i-au tăiat capul, luând cununa muceniciei la doar 25 de ani.

Muzeul celor 100 de icoane şi al translării

Cele 100 de icoane găsite împreună cu sfintele moaşte, cercetate de profesorul Dorin Handrea şi de pictorul Marian Coteţiu, vor fi restaurate complet şi expuse în cadrul unui muzeu pe care Parohia Olari intenţionează să îl construiască în curtea bisericii.

Proiectul prevede şi amenajarea unui muzeu subteran, care să facă legătură cu subsolul bisericii, unde se vor putea vedea urmele translării şi o colecţie de imagini cu principalele biserici şi clădiri translate în perioada comunismului. Acesta se va numi "Muzeul translării" sau "Muzeul Eugen Iordăchescu", după numele inginerului care a iniţiat tehnica translării şi a salvat de la demolare cele mai frumoase biserici bucureştene, printre care şi pe aceasta.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!