Documentar
„Maica bisericilor“ din Moldova

„Maica bisericilor“ din Moldova

Bogdan Cronţ, 01 Februarie 2012

Actuala Catedrală mitropolitană din Iaşi, construcţie monumentală din veacul al XIX-lea, a fost numită de ctitorii săi "maică a bisericilor" şi "maică a Patriei". Mitropolia de azi, construită pe locul unde s-au aflat temeliile a două biserici mai vechi - Biserica Albă (sec. XV) şi Biserica Stratenia (sec. XVII) - are trei hramuri: "Întâmpinarea Domnului", care se prăznuieşte astăzi, 2 februarie, "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" (23 aprilie) şi "Sfânta Cuvioasă Parascheva" (14 octombrie).

"Acest sfânt lăcaş este unic atât prin construcţia lui, cât şi prin programul liturgic intens. În apropierea catedralei se află Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae", iar părinţii profesori vin adesea să predice la amvonul lăcaşului de închinăciune, în timp ce răspunsurile liturgice la strană sunt oferite de studenţii facultăţii. Ca în fiecare an, de sărbătoarea hramului, ne vom strădui să aducem laudă lui Dumnezeu prin rugăciunile pe care le vom înălţa", a apus arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi.

Programul liturgic al serbării hramului Catedralei mitropolitane din Iaşi a început ieri, cu slujba Privegherii în cinstea Întâmpinării Domnului, şi continuă astăzi, cu Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos şi Ceasurile. Slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

O biserică neterminată timp de aproape 40 de ani

Ideea construirii unei biserici monumentale la Iaşi aparţine mitropolitului Veniamin Costachi. Actul de naştere al Catedralei mitropolitane este considerat hrisovul domnesc al lui Ioan Sandu Sturdza privind lucrările de proiectare şi construcţie, din 8 august 1826, dar piatra de temelie şi construcţia propriu-zisă se datorează râvnei şi ostenelilor mitropolitului Veniamin Costachi.

Lucrările au început în anul 1833, sub coordonarea arhitecţilor vienezi Johann şi Gustav Freiwald, care au adoptat pentru noua catedrală stilul neoclasic, întâlnit şi la alte biserici maiestuoase din ţări europene de mare tradiţie creştină. S-a lucrat intens până în anul 1841, în ultimii ani sub conducerea arhitectului rus Sungurov. În 1842, mitropolitul Veniamin Costachi este silit să se retragă din scaun, iar lucrările au fost întrerupte. În acelaşi timp, apar probleme serioase legate de rezistenţa bolţii centrale a catedralei, proiectată la mari dimensiuni. Se încearcă diferite soluţii, anii trec, dar, din cauza vitregiei vremurilor, biserica rămâne neterminată timp de aproape patru decenii.

"Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886"

La stăruinţele mitropolitului Iosif Naniescu (1875-1902), autorităţile statului român independent hotărăsc reluarea lucrărilor la catedrala din Iaşi. La 15 aprilie 1880, se pune cea de-a doua piatră de temelie. Refacerea planurilor bisericii este încredinţată arhitectului Alexandru Orăscu, rectorul Universităţii din Bucureşti, iar marele pictor român Gheorghe Tattarescu, aflat la vârsta deplinei maturităţi artistice, împodobeşte catedrala cu icoane şi elemente decorative ce impresionează prin diversitate şi sensibilitate de influenţă renascentistă.

Sfinţirea catedralei, la 23 aprilie 1887, în ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (cel de-al doilea hram), a fost o sărbătoare pentru întreaga naţiune. Familia primului rege al României, Carol I, şi-a legat numele de acest lăcaş prin donaţii de mare preţ, ca semn al recunoştinţei neamului pentru jertfele şi evlavia fostei capitale a Ţării Moldovei, "a doua mea capitală", cum o numea regele Carol. Pe placa de marmură care se află în partea dreaptă la intrare, în pridvorul catedralei, putem citi: "Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-şi-şaselea, al regatului meu al şaselea, împodobindu-se şi înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare şi veşminte preţioase, precum şi cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite şi închinate de noi, ca un prinos al râvnei noastre pentru înălţarea Sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soţii Elisabeta şi a urmaşilor noştri...".

În 1889, Catedrala mitropolitană primeşte cel de-al treilea hram, odată cu aducerea aici, de la Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi", a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva, odor de sfinţenie, izvor de speranţă şi mângâiere sufletească pentru mulţime de credincioşi din Moldova, din ţară sau de peste hotare, care păşesc zilnic pragul catedralei sau care, în ziua de prăznuire a Sfintei, la 14 octombrie, participă la cel mai mare pelerinaj din România şi unul dintre cele mai importante din această parte a Europei.

În subsolul Catedralei mitropolitane va fi amenajat un muzeu

La începutul acestui an, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a accesat, prin intermediul Programului Operaţional Regional, un proiect de restaurare a clădirilor de patrimoniu şi a întregii incinte a Ansamblului mitropolitan Iaşi. Lucrările de amenajare, consolidare şi restaurare sunt programate să dureze circa trei ani şi jumătate şi beneficiază de o finanţare în valoare totală de 60,2 milioane de lei, cea mai mare parte a sumei provenind din fonduri europene nerambursabile. "Cred că nu există un loc în toată ţara care să fie vizitat, în aceeaşi zi, de un număr mai mare de persoane, precum este incinta Ansamblului mitropolitan din Iaşi. De la orele şase dimineaţa şi până târziu în noapte, mulţime de pelerini, din Iaşi, din ţară sau din străinătate, tineri şi bătrâni, femei şi copii, vin aici pentru a se ruga la Sfânta Cuvioasă Parascheva, pentru a admira monumentalitatea Catedralei mitropolitane şi pentru frumuseţea slujbelor care se săvârşesc într-însa. Sunt mii de persoane pe zi şi sute de mii în perioada lunii octombrie, când o prăznuim pe Sfânta Cuvioasă Parascheva", a subliniat Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitrul Moldovei şi Bucovinei. Pe lângă lucrările de restaurare şi consolidare ce se vor derula în următorii ani, unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului de valorificare a Ansamblului mitropolitan din Iaşi îl reprezintă amenajarea, la subsolul Catedralei mitropolitane, a unui muzeu deschis vizitatorilor, care să găzduiască tot ceea ce este mai scump şi mai preţios dintre obiectele de patrimoniu ale Mitropoliei, dar şi ale bisericilor sau mănăstirilor din zona Moldovei.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!