Masteratul didactic ar putea înlocui modulul pedagogic

Şcoala românească are nevoie stringentă de profesori bine pregătiţi, afirmă ministrul educaţiei, Mircea Dumitru, iar masteratul didactic ar putea fi un pas în acest sens. Un raport al Coaliţiei pentru Educaţie arată că 40% din specialiştii consultaţi susțin introducerea masteratului didactic, 21% optează pentru menţinerea modului pedagogic I+II, iar 22% propun varianta mixtă.

Nivelul scăzut al salarizării, precum şi multe alte probleme din sistem au făcut ca meseria de dascăl să fie tot mai puţin îmbrăţişată de tinerii bine pregătiţi. Aceştia sunt descurajaţi nu doar de nivelul salariilor, ci şi de lipsa bazei materiale, a mijloacelor moderne de predare, dar şi a lipsurilor privind infrastructura şcolară şi astfel ajung să aleagă alte cariere. „Şcoala românească are nevoie stringentă de profesori foarte bine pregătiţi. În momentul de faţă sunt semnale absolut îngrijorătoare cu privire la numărul, în continuă scădere, al profesorilor în sistemul de învăţământ românesc preuniversitar. Ştiţi, de asemenea, bine că de multe ori, din cauza nivelului salarizării, din cauza dificultăţilor de foarte multe feluri, meseria nu mai este atrăgătoare, nu mai reprezintă o provocare pentru cei mai buni absolvenţi ai universităţilor”, a subliniat ministrul educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul evenimentului, desfăşurat recent, de prezentare a raportului „Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I + II): ce tip de formare iniţială va creşte calitatea în sistemul de învăţământ din România?”, găzduit de Universitatea din Bucureşti. În contextul dezbaterilor referitoare la varianta optimă de formare iniţială a cadrelor didactice, Mircea Dumitru a subliniat importanţa unui demers constructiv, care să genereze o soluţie ce va putea fi implementată cât mai curând.

În acelaşi timp, Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a atras atenţia asupra faptului că factorul comun al dezbaterilor referitoare la educaţie este calitatea cadrelor didactice. „Studiile ne spun că factorul care influenţează cel mai mult calitatea în educaţie şi valoarea adăugată pe care şcoala o are este calitatea profesorului. Investiţia în calitatea profesorului şi în sprijinirea lui aduc cea mai multă valoare adăugată, atunci când o comparăm cu investiţia în infrastructură, în instrumente de sprijin şi aşa mai departe”, a arătat consilierul prezidenţial.

Specialişti în educaţie şi profesori universitari, reuniţi în Coaliţia pentru Educaţie, au întocmit un raport despre pregătirea iniţială a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, analizând dacă aceasta ar trebui făcută în cadrul unui masterat didactic sau într‑un modul psihopedagogic, cu o durată mai mare decât cea actuală. Preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, a prezentat raportul, desfăşurat pe parcursul a şase luni. În perioada premergătoare audierii publice au fost colectate 109 depoziţii, înscrise atât în nume propriu (78%), cât şi al unei organizaţii (22%), opiniile fiind formulate de persoane din 24 de judeţe. Printre cei care au înscris depoziţii s‑au numărat cadre didactice din sistemul preuniversitar şi universitar, directori şcolari, inspectori şcolari, cercetători, ONG‑uri, structuri sindicale. Astfel, 40% s‑au exprimat pentru masteratul didactic, 21% au optat pentru menţinerea formării prin modul pedagogic I+II, iar 22% au venit cu propunerea unei variante mixte.

Concluziile raportului arată că viitoarele programe, finanţate de la bugetul de stat, de pregătire iniţială a cadrelor didactice ar trebui să cuprindă, printre altele, mai multe stagii de practică în şcoli şi pregătiri specializate, în funcţie de vârsta elevilor.