Lumina educaţiei
Modele de lucru pentru evaluări

Modele de lucru pentru evaluări

Irina Georgescu, 04 Februarie 2017

Anul şcolar 2016-2017 intră, treptat, în rutina eva­luărilor. Profesorii şi elevii au la îndemână modele de lucru - atât pentru clasa a VIII‑a, cât şi pentru clasa a XII‑a - afişate pe site‑ul Ministerului Educaţiei încă din noiembrie 2016, elaborate de specialişti de la Centrul ­Naţional de Evaluare şi Examinare, în conformitate cu programele şcolare şi de examen în vigoare.

Structura subiectului pentru absolvenţii clasei a VIII‑a la limba şi literatura română confirmă importanţa învăţării continue şi coeziunea procesului evaluării, concordanţa cu programa de examen, nivelul mediu de dificultate care permite încadrarea în timpul de lucru de două ore. De la un an la altul, provocările examenelor rămân o constantă a vieţii didactice şi a traseului educaţional. În prag de simulări (care vor urma pe 13 martie 2017 pentru limba şi literatura română), merită să revedem precizările privind structura subiectelor pentru Evaluarea Naţională, aşa cum apar ele pe subiecte2017.edu.ro.

Subiectul I (însumând 40 de puncte) se raportează la un text literar (liric, epic sau dramatic), în vreme ce subiectul al II‑lea (de 36 de puncte) vizează un text nonliterar, pentru care sunt formulate întrebări structurate (itemi semiobiectivi pentru partea A a fiecărui subiect) şi itemi subiectivi (eseu structurat sau nestructurat - producere de text, pentru partea B a fiecărui subiect).

Elevul primeşte 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări, mai precis pentru unitatea compoziţiei (2 puncte), pentru coerenţa textului (2 puncte), pentru registrul de comunicare, stil şi vocabular adecvate conţinutului (2 puncte), ortografie (3 puncte), punctuaţie (3 puncte), aşezarea corectă a textului în pagină (1 punct) şi lizibilitate (1 punct). Prin tradiţie, se acordă 10 puncte din oficiu.

Competenţele de evaluat sunt receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse, utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Subiectul I A (24 de puncte) reuneşte şase cerinţe a câte 4 puncte: patru cerinţe vizează probleme de limbă română, în vreme ce două cerinţe vizează înţelegerea textului. Itemul subiectiv de la subiectul I. B presupune producere de text (16 puncte): redactarea unor compuneri având ca scop texte literare la prima vedere (rezumat, caracterizare de personaj), motivarea apartenenţei unui text la prima vedere la o specie literară (basmul popular, pastelul, fabula, doina populară, balada populară) sau la un gen literar (epic, liric, dramatic), prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvenţe din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date sau prin exprimarea argumentată a opiniei privind structura textului, semnificaţia titlului, procedee de expresivitate artistică învăţate, semnificaţia/ mesajul textului dat, aprecieri personale referitoare la fragmente din textele la prima vedere etc.

Subiectul al II‑lea A (24 de puncte) constă în şase cerinţe a câte 4 puncte: două cerinţe vizează înţelegerea textului, patru cerinţe presupun probleme de limbă română. Conţinuturile asociate sunt cele din programa şcolară în vigoare, referindu‑se la categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: părţile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia); elemente de sintaxă a frazei: tipuri de propoziţii - principale şi subordonatele indicate de programa şcolară; propoziţia regentă, elementul regent, cuvintele şi construcţiile incidente; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat); enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii studiate (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă, subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă; atributul şi propoziţia sub­ordonată atributivă; complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă; complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă; complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale ­corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop), propoziţia subordonată circumstanţială condiţională, concesivă, consecutivă; expansiunea şi contragerea.

Subiectul al II‑lea B vizează atât redactarea unor texte reflexive şi imaginative - compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidenţierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană) - într‑o descriere, cât şi redactarea unor scurte naraţiuni, continuarea unor dialoguri, redactarea unor texte argumentative (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor), elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă etc.

Itemii de la A şi B se raportează la textul‑suport. Câteva observaţii: ca o noutate, modelul vizează înţelegerea textului la prima vedere, prin formularea unor itemi cu răspuns imediat, de tip cauză - efect (de pildă, Precizează, într‑un enunţ, motivul pentru care mireasa întârzie la nuntă. 4 puncte), în locul unei cerinţe mai ample, de interpretare a unui fragment de text. Totodată, semnalăm renunţarea la numărul maxim de cuvinte şi preferinţa pentru o limită inferioară (minimum 150 de cuvinte) pentru Subiectul I. B. Subiectul al II‑lea B presupune o uşoară variaţie a limitei superioare a numărului de cuvinte, necesară pentru schiţarea momentelor subiectului şi pentru stabilirea elementelor contextului spaţio‑temporal.

Vom reveni, în numerele următoare, cu observaţii pentru simularea la clasa a XI‑a şi la clasa a XII‑a.

 

Irina Georgescu este profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Sfântul Sava”, București


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!