Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Monahismul românesc la începutul regimului „democrat-popular” (XLVIII)

Monahismul românesc la începutul regimului „democrat-popular” (XLVIII)

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 03 August 2015

În iunie 1959, situaţia scoaterii vieţuitorilor din monahism era asemănătoare celei cu o lună înainte. Conform unei situaţii întocmite de lucrătorii Securi­tăţii în care aceştia nu ezită să-şi exhibe rolul şi eficienţa în politica antimonahală a statului, aflăm inclusiv acţiunile duse de către autorităţile statului: „Dat fiind numărul mare, cca. 3000, al celor ce urmau să fie excluşi din monahism, acţiunea a fost eşalonată pe etape. Prima etapă a început în luna aprilie 1959, fiind dusă prin inspectorii principali ai Departamentului în strânsă legătură cu organele locale. Până la 31 mai 1959, Departamentul a cerut eparhiilor scoaterea a 1.250 elemente, dintre care: 180 minori; 243 elemente duşmănoase; 220 elemente imorale; 607 elemente intrate în mănăstiri nestatutar. La această cifră s-au mai adăugat 105 călugări propuşi de eparhii şi aprobaţi de organele locale, astfel că numărul total al celor ce urmau să fie înlăturaţi din mănăstiri în prima etapă s-a ridicat la 1355.
Aplicarea acestei măsuri până în prezent nu a întâmpinat o rezistenţă demnă de semnalat din partea celor în cauză [sic!]. Călugării anunţaţi să părăsească viaţa monahală, în marea lor majoritate, au executat această dispoziţie, retrăgându-se la familiile şi rudele lor, dezbrăcând totodată şi haina monahală. Au fost rare cazurile în care unii călugări s-au opus acestor măsuri sau cu această ocazie s-au dedat la manifestări duşmănoase la adresa regimului democrat-popular.
Astfel, călugărul Cândea Serafim, în vârstă de 31 ani, duhovnicul mănăstirii de călugăriţe «Poiana Mărului», raionul Râmnicu-Sărat, Ploieşti, după ce i s-a comunicat că-i exclus din monahism ca element duşmănos, cu ocazia unei slujbe a spus celor aproape 100 cetăţeni participanţi: «A venit timpul când sunt bătuţi păstorii să se împrăştie oile. Eu ca preot sunt supus unor suferinţe pentru a destrăma Biserica. Aceste lucruri se întâmplă pentru că acum sunt doi împăraţi ca pe timpul păgânilor, de aceea a venit din nou prigoana împotriva creştinismului. În viitor vor veni timpuri şi mai grele, însă noi trebuie să fim tari şi să suferim, căci numai aşa vom putea dovedi că suntem adevăraţi creştini».
Asemenea atitudini duşmănoase au mai fost semnalate la călugăriţa Zaharia Cornelia de la schitul Măgura, regiunea Bacău, care în orele de clasă ale şcolii monahale existente în schit a spus elevilor că «păgânii de azi persecută şi batjocoresc credinţa, dar au să fie pedepsiţi foarte aspru», iar în altă ocazie a afirmat că «lumea trăieşte greu, iar în şedinţele comuniştilor se pun la cale tot felul de răutăţi».
De asemenea, arhimandritul Prodan Mihalache-Mina, stareţul schitului Vovidenia, mănăstirea Neamţ, regiunea Bacău, prin corespondenţa adresată diferiţilor cunoscuţi, arată că regimul democrat prigoneşte biserica, că «a venit satana cu toate relele lui» sau lansează zvonul că se vor desfiinţa toate mănăstirile.
Numita Cojocaru Joiţa-Cipriana, călugăriţă în mănăstirea Ţigăneşti, regiunea Bucureşti, urmărită prin acţiune informativă de Direcţia Regională MAI Bucureşti, a refuzat să dezbrace haina monahală, instigând la o asemenea atitudine şi alte călugăriţe din cadrul aceleiaşi mănăstiri.
Ritmul în care se realizează măsurile pe această linie este extrem de încet. Din cei 1.355 călugări stabiliţi pentru excludere în prima etapă, după aproape trei luni au fost scoşi numai 657 călugări. Această situaţie se datorează rezistenţei pe care unii conducători ai bisericii în frunte cu patriarhul o manifestă faţă de aplicarea hotărârii respective.
În această problemă, patriarhul a adoptat o atitudine net ostilă. La început a fost de acord cu măsurile respective, cerând Departamentului ca în mod excepţional el să înceapă aplicarea lor după 16 mai a.c. Ulterior însă, în discuţia pe care a avut-o cu inspectorul principal Bobocea Florin, la care a participat şi împuternicitul regional Dumitrescu C., patriarhul foarte enervat a susţinut că prin această acţiune «i-au ridicat ţara în cap, că s-au grăbit, că nu era timpul potrivit», explicând inactivitatea sa pe această linie ca o măsură de precauţiune menită să evite comentarea la posturile de radio capitaliste a acestei acţiuni.
Cu acest prilej patriarhul a spus inspectorului Bobocea că nu va respecta tabelele Departamentului, considerându-le numai informative şi nu obligatorii.
[…] De asemenea, nejustificat, este tergiversată această acţiune şi de mitropolitul Lăzărescu Vasile al Timişoarei, care din totalul de 21 elemente propuse a exclus numai 2, iar episcopul Iosif Gafton din 187 numai 67, fapt care a dus la nerespectarea termenului rezervat primei etape şi deci aglomerarea celei de a doua.
Pentru aplicarea hotărârii de scoatere din mănăstiri a unor călugări necorespunzători, organele noastre au sprijinit Departamentul cultelor în întocmirea tabelelor cu elementelor respective, urmăresc modul cum se aplică această hotărâre pe plan local şi sub acoperirea organelor de miliţie, intervin acolo unde pe plan local se creează greutăţi.
Din ultimele discuţii ce au avut loc cu conducerea Departamentului Cultelor, a rezultat că în problema scoaterii din monahism a călugărilor necorespunzători, conducerea de stat a indicat o linie mai puţin exigentă. Această linie nu a putut fi precizată de către noi în forma sa oficială şi pentru ca în această problemă să nu se acţioneze în mod diferit de către organele noastre pe de o parte şi cele ale Departamentului Cultelor pe de altă parte. Propunem: A se hotărî care trebuie să fie orientarea organelor noastre în urmărirea modului cum se aplică hotărârea de scoatere a unor călugări necorespunzători din mănăstiri”.