Memoria Bisericii
Necropola domnească de la Hurezi într-o monografie de istoria artei

Necropola domnească de la Hurezi într-o monografie de istoria artei

Adrian Nicolae Petcu, 18 Noiembrie 2012
Una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din spaţiul românesc, reprezentativă pentru o perioadă istorică şi un nivel cultural ridicat, este fără îndoială Mănăstirea Hurezi, situată pe vechiul drum ce duce de la Râmnicu Vâlcea spre Tg. Jiu. Despre Hurezi s-a scris mult şi se va mai scrie, atât pentru valoarea sa culturală, cât şi pentru încărcătura istorică pe care o poartă şi trecutul spiritual de necontestat. Construită ca o mănăstire ce urma să aibă rolul de necropolă domnească şi căreia vitregiile istoriei nu i-au mai permis să poarte această nobilă funcţie, Hurezi constituie totuşi cheia de boltă a artei munteneşti dezvoltate dinaintea perioadei fanariote. O prezentare a ceea ce reprezintă Hurezii din perspectiva istoriei artei o avem într-o monografie apărută în 2009 la Editura Simetria, în numai 1.000 de exemplare, dar în condiţii grafice excelente. Volumul este semnat de Corina Popa, profesor la Catedra de istoria şi teoria artei a Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti, cu numeroase studii publicate în domeniul artei medievale româneşti, şi Ioana Iancovescu, cercetător al iconografiei picturii murale româneşti la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române. În cele 300 de pagini ale lucrării, alături de numeroasele reproduceri fotografice de excepţie, cititorul poate afla despre ctitorul Constantin Brâncoveanu şi ctitoriile sale, istoricul Mănăstirii Hurezi, cu descrieri şi imagini din epoca modernă, arhitectura mănăstirii (descriere, influenţe şi analogii cu alte aşezăminte monastice), restaurări moderne, prezentarea picturii murale a bisericilor de la Hurezi în contextul epocii brâncoveneşti, meşteri zugravi, şi mai ales erminia picturii din biserica mare a aşezământului. Volumul se încheie cu anexe, în care sunt prezentate inscripţiile din biserici (inclusiv schituri) şi din mănăstire, planuri şi secţiuni ale lăcaşurilor de cult şi, nu în ultimul rând, repertoriul scenelor picturale din biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ însoţite de trimiterile scripturistice. Practic, acest volum constituie o monografie artistică completă a Mănăstirii Hurezi, demers ştiinţific care se poate materializa în cazul altor mănăstiri, mai ales din zona Olteniei, acolo unde fiinţează aşezăminte medievale poate prea puţin cunoscute din punct de vedere istoric şi aproape de negăsit pe harta turismului cultural a României. 
 

Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!