Repere şi idei
O istorie vie a Raiului din Rădăşeni

O istorie vie a Raiului din Rădăşeni

Daniela Cârlea şontică, 21 Noiembrie 2010

După ce, cu puţin timp în urmă, a publicat un istoric al satului natal, "Rădăşeni, frânturi de istorie sacră", părintele arhimandrit Timotei Aioanei ne aduce acum în atenţie o monumentală lucrare despre aceleaşi locuri dragi. Intitulată "Rădăşeni, o grădină a Raiului", cartea publicată cu binecuvântarea IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, este tot ce şi-ar putea dori orice fiu al satului românesc pentru locul său de baştină. Desigur, Rădăşenii nu este un sat oarecare, cum nici autorul nu este un condei de împrumut, aşa că rezultatul este unul pe măsură. Rădăşenii, printre altele, l-au găzduit pe Tomşa Vodă cândva, învăţându-l buchiile cărţii, iar autorul este nu doar marele eclesiarh al Cateralei patriarhale - titlu cât se poate de merituos -, ci şi un prolific autor de cărţi şi un talentat zugrav de chipuri şi fapte duhovniceşti. Destin împletit cu bucurie întru aducerea la lumină a scânteierilor de suflet, cu o memorie afectivă plină de frumuseţea raiului copilăriei, părintele Timotei Aioanei face o nobilă înclinare în faţa strămoşilor. Şi o demnă mărturie către viitorime.

Monografia satului de lângă Fălticeni îşi depăşeşte graniţele, fiind o carte vie în care înaintaşii se întâlnesc cu feciorii de azi ai aşezării, în care obiceiurile de demult prind viaţă şi aduc tinerilor dorul pentru tihna unei vieţi patriarhale. Povestea oamenilor pare proiectată pe zidurile bisericilor, ale şcolii şi ale bătrânelor case, derulând un film cu toate personajele numai în roluri principale. Citind pagină după pagină, admirând superbele fotografii cu locuri şi oameni de ieri şi de azi, te laşi încet-încet cucerit de "satul dintre livezi nesfârşite" şi aproape încerci un sentiment de părere de rău că nu te-ai născut acolo.

Autorul a cercetat cu migală trecutul satului şi a purces la scris, dorind parcă să-l facă şi mai faimos decât era. Generali, profesori, preoţi, dascăli - tot felul de oameni mari îşi trag rădăcinile din Rădăşeni. Cei care trăiesc acolo trebuie să fie tare mândri de lucrul acesta şi de faptul că acum au o istorie a satului natal prinsă în paginile unei reuşite cărţi. Au scris de-a lungul vremii despre Rădăşeni scriitori mari: Mihail Sadoveanu, Aurel George Stino, Ion Creangă l-a pomenit şi el în scrierile sale, iar Nicolae Iorga, Grigore Ilisei şi George Topârceanu completează pleiada celor care şi-au încercat condeiul descriind atmosfera locului cu ţărani harnici şi "negâlcevitori". Apoi, şi artiştii plastici i-au creionat şi redat în culori simfonia pomilor înfloriţi, livezile, păşunile şi turlele bisericilor, aşa cum a făcut Dan Hatmanu.

Satul este împărţit în două din punct de vedere administrativ-bisericesc, având două biserici cu parohiile aferente. Rădăşenii i-au dat bisericii vechi hramul Sfântului Mercurie şi al Sfintei Ecaterina. Dar ei îl cinstesc mai ales pe Sfântul Mercurie, întrucât le ocroteşte negoţul cu merele pentru care sunt atât de vestiţi. Autorul cărţii surprinde cu multă sensibilitate aplecarea oamenilor locului spre îngrijirea livezilor şi spre valorificarea muncii lor, făcând, de fapt, un iscusit portret al întregii comunităţi. Şi biserica nouă, cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, este prezentată cu multă generozitate, ambele sfinte lăcaşuri fiind nişte bijuterii arhitecturale. Dar comoara duhovnicească cea mai de preţ a rădăşenilor este icoana Maicii Domnului, sosită aici de la Muntele Athos, şi care este făcătoare de minuni. Ce mai putem adăuga? Ne bucurăm de această minunată apariţie editorială şi adăugăm că este o carte pe care vrei s-o faci cadou celor dragi, pentru a o citi în serile lungi de iarnă în loc de poveşti nemuritoare.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!