Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Botoșani a implementat în perioada 24 februarie - 4 aprilie proiectul catehetic „Mărturisirea credinței prin faptă, cale spre o comuniune durabilă în
Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Botoșani a implementat în perioada 24 februarie - 4 aprilie proiectul catehetic „Mărturisirea credinței prin faptă, cale spre o comuniune durabilă în
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit duminică, 6 aprilie, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul
„Cap de copil”, operă sculptată de Constantin Brâncuşi în 1906, este expusă în premieră la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, în perioada 5‑27 aprilie 2025. La prezentarea expoziţiei, Preafericitul
La Catedrala Mitropolitană din Sibiu a fost săvârşită vineri, 4 aprilie, slujba Deniei în cadrul căreia s‑a citit Imnul Acatist al Bunei Vestiri. Soborul slujitor a fost condus de Înaltpreasfinţitul Părinte
„Evanghelia acestei duminici ne spune în esență că dorința egoistă de întâietate și stăpânire se vindecă prin slujire smerită”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învățătură rostit duminică, 6 aprilie, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală. La final, Preafericirea Sa a vorbit despre viața, pocăința și virtuțile Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca.
Postul Mare este o perioadă de profundă reflecție și curățire sufletească, un drum spiritual pe care creștinii îl parcurg în pregătirea pentru Învierea Domnului. Comparat adesea cu o scară către cer, acest post ne oferă oportunitatea de a ne apropia de Dumnezeu prin rugăciune, pocăință, milostenie și înfrânare. Despre cum trebuie să parcurgem acest urcuș duhovnicesc și să ne apropiem mai mult de Hristos am discutat cu arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator și directorul Atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Protejarea vieții încă de la concepere a fost și este o preocupare constantă a Bisericii noastre. Diaconul dr. Petru Cernat, asistent universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din
Ioan Popa este un pictor bisericesc român. Face parte din școala de pictură de la noi care numără oameni importanți din această breaslă, Alexandru Nicolau, Daniel Codrescu, Mihai Coman și alții, o generație ajunsă la maturitatea profesiei, deşi nu toți sunt freschiști, ci pictori de icoane pe lemn, alții lucrează în mozaic. Pe toți animându-i acuratețea lucrărilor și adeziunea fără rabat la tradiția bizantină. În interviul pe care ni l-a acordat, Ioan Popa ne vorbeşte despre reprezentarea Crucii, precum şi a temelor asociate ei, în iconografia românească.
În predicile sale la Duminica a treia din Postul Mare, Părintele Patriarh Daniel arată distincția dintre crucea văzută ca răstignire a patimilor și poftelor păcătoase care ne fac opaci luminii harului dumnezeiesc și purtarea crucii, a greutăților inerente vieții omului aici, pe pământ. Duminica a treia are în vedere latura ascetică a crucii, nevoințele pe care fiecare creștin le face pentru a trăi cât mai plenar învierea din moartea păcatului. Profesioniștii ascezei, adevărații stavrofori ai Bisericii sunt călugării. Paramanul, acel accesoriu vestimentar nevăzut al lor, este dovada că ei poartă, în minte și în trup, răstignirea față de cele lumești. În interviul de mai jos, părintele arhimandrit Natanael Haraga, starețul Mănăstirii „Sfântul Nicolae”-Sitaru din județul Ilfov, ne vorbește despre nevoinţele vieţii monahale.
La finalul unui dialog amplu cu părintele profesor Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, trecem în revistă hotărârile Sinodului I Ecumenic de la Niceea din anul 325. De asemenea, facem trecerea către al
O icoană a Învierii Domnului răsărită din albul zăpezii căzute în această iarnă, descoperită de noi în Postul Mare lângă trunchiul unui brad din curtea mănăstirii prahovene Turnu, greu încercată de un incendiu devastator în 2023, și întâlnirea cu părintele arhimandrit Valentin Mâțu, starețul așezământului, ne-au revelat faptul că „Învierea se pregătește, nu doar se așteaptă”, cum spunea părintele Constantin Galeriu. Momentul ne-a întărit credința că fiecare dintre noi trebuie să găsim în inimă un loc pentru tristețea răstignirii, dar mai ales pentru speranța și bucuria Învierii.
Pictorul bisericesc Mihai Coman, lect. univ. la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București:
Gheorghe Oncescu este un om hotărât, optimist și pozitiv. Plin de energie, privește totul cu umor și seninătate. Are în lucru planuri și proiecte, unele științifice, altele de importanță națională și
Maria-Magdalena Rusu are 25 de ani și este campioană olimpică la canotaj. Când mama ei era însărcinată, a fost sfătuită să renunțe la viața care creștea în ea, pentru că vârsta ar fi putut fi un factor
O curiozitate nesățioasă de a pătrunde înțelesurile slujbelor sfinților români, recent sau mai puțin recent canonizați, m-a dus la Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.
Gina Șerbănescu, autoarea volumului Fără de veste (Editura Platytera Books & Arts, 2024), se remarcă printr-o scriitură amprentată de oniric și ludic, cu inflexiuni mistice. După primul volum de poezie (În
PESTE MUNȚI ȘI VĂI Cu mult dibace mâini ploaia ne drămuiește oasele și cu o dăltiță sidefie le împarte într-o puzderie de fărâme. Noi, cătrăniți, ne ieșim din
DANGĂT DE CLOPOT Clopotul bate miezul nopții sunând cu dangăt grav, sculând de prin morminte morții ce prin sate au răposat. Bate, bate sunet apăsat, molcom răspicat, limba grațios mișcând timpul
Atât de particularizantul volum al Mariei Calleya, Focuri albe (Editura Biscara, București, 2024), cu valoare de jurnal liric, are o nedisimulată fragilitate care nu poate decât să fascineze prin intermediul
RUGĂ Doamne, dă un semn de îndurare din vistieria înaltului ceresc fă un bocet lung să se prăvale peste valea plină de cenușă și înec și chiar de nu ar fi de-ajuns fă să credem că această
Puțină lume și-a amintit că la 1 aprilie este comemorată ziua celui mai mare genocid românesc al secolului 20: masacrul de la Fântâna Albă. În ziua de 1 aprilie 1941, adică în plin Post al Paștilor (Învierea avea să fie în 20 aprilie), câteva mii de români get-beget din Bucovina ocupată de ruși cu un an mai devreme au încercat să treacă granița în România. Cu alte cuvinte, voiau să scape din iadul comunist în care erau triplu persecutați, în așa fel încât să nu aibă nici o șansă de scăpare: etnic, religios, social. Adică rușii prigoneau, arestau, torturau, deportau sau ucideau pe cei care nu erau de etnia care le convenea, cei care aveau credință în Hristos, cei care aveau o brumă de avere, adică de independență economică.
... ca la Matematică elevilor să li se spună întâi la ce folosește fiecare teoremă și formulă și abia apoi să fie puși să le învețe și să rezolve exerciții pe baza lor. În plus, ar fi minunat să li se
Au apărut de curând la Editura Cuvântul Vieții trei volume semnate de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, conținând biografii luminoase de monahi români. Primele două sunt dedicate monahilor, dintre care unii sunt deja canonizați, iar cel de-al treilea, monahiilor.
„Este lămurit, duhovnicească Maică, din felul de viață chiar, că te-ai apropiat de Dumnezeu și că în cea mai mare parte ai murit pentru lume.” Citind aceste cuvinte în viața Sfintei Maria Egipteanca nu
Duminica aceasta este pentru fiecare creştin ortodox un semnal de alarmă, un sunet de clopot care să îl trezească sau să-i spună cât de grea este întoarcerea la Dumnezeu a omului care, din diverse motive, alege
La chemarea de a păstori Episcopia Sălajului, în fața ierarhilor Sfântului Sinod, Preasfințitul Părinte Benedict Vesa s‑a înfățișat nu doar cu emoție, ci ca un slujitor încrezător, rostind cuvintele
Puțină lume și-a amintit că la 1 aprilie este comemorată ziua celui mai mare genocid românesc al secolului 20: masacrul de la Fântâna Albă. În ziua de 1 aprilie 1941, adică în plin Post al Paștilor (Învierea avea să fie în 20 aprilie), câteva mii de români get-beget din Bucovina ocupată de ruși cu un an mai devreme au încercat să treacă granița în România. Cu alte cuvinte, voiau să scape din iadul comunist în care erau triplu persecutați, în așa fel încât să nu aibă nici o șansă de scăpare: etnic, religios, social. Adică rușii prigoneau, arestau, torturau, deportau sau ucideau pe cei care nu erau de etnia care le convenea, cei care aveau credință în Hristos, cei care aveau o brumă de avere, adică de independență economică.
... ca la Matematică elevilor să li se spună întâi la ce folosește fiecare teoremă și formulă și abia apoi să fie puși să le învețe și să rezolve exerciții pe baza lor. În plus, ar fi minunat să li se
Au apărut de curând la Editura Cuvântul Vieții trei volume semnate de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, conținând biografii luminoase de monahi români. Primele două sunt dedicate monahilor, dintre care unii sunt deja canonizați, iar cel de-al treilea, monahiilor.
„Este lămurit, duhovnicească Maică, din felul de viață chiar, că te-ai apropiat de Dumnezeu și că în cea mai mare parte ai murit pentru lume.” Citind aceste cuvinte în viața Sfintei Maria Egipteanca nu
La chemarea de a păstori Episcopia Sălajului, în fața ierarhilor Sfântului Sinod, Preasfințitul Părinte Benedict Vesa s‑a înfățișat nu doar cu emoție, ci ca un slujitor încrezător, rostind cuvintele
Ajunși la Rafidim, în peninsula Sinai, după ieșirea din Egipt, fiii lui Israel constată cu deznădejde că nu pot găsi apă aici, motiv pentru care se ceartă cu Moise și îl acuză pe el și, indirect, pe
Duminica aceasta este pentru fiecare creştin ortodox un semnal de alarmă, un sunet de clopot care să îl trezească sau să-i spună cât de grea este întoarcerea la Dumnezeu a omului care, din diverse motive, alege
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Crucea e răspunsul la acuza că Dumnezeu a eșuat în creație, că răul, ura, moartea, nedreptatea, boala ne copleșesc. Că binele e sufocat de demon și nu mai are nici o șansă de a triumfa, deși crucea are pe re
Primele două duminici din Postul Mare ne apropie de esența tainică a dreptei credințe, de lumină: lumina din icoană și lumina interioară izvorând din rugăciune. Despre lumină ne vorbesc în termeni și limbaje cu semnificații profunde cele mai vechi texte religioase. Ne vorbesc filosofii și înțelepții lumii, dar și raționaliștii enciclopediști, mai aproape de noi, sau fizicienii epocii moderne. Structura paradoxală a luminii vizibile (undă și corpuscul), viteza ei de propagare uriașă, proprietatea fotonilor de a fi cea mai importantă formă de existență a materiei cognoscibile, îi conferă luminii un rol fundamental în cosmos și în viața oamenilor. Teologia trece mai sus de lumea materială și vorbește despre lumina creată, dar și despre lumina necreată, veșmântul de har al Dumnezeirii.
Titlul încearcă să țină cont de o realitate care unește sărbătorile primei duminici din Postul Mare de anul acesta. Este Duminica Ortodoxiei, dedicată inițial prăznuirii profeților, apoi îmbogățită cu
Duminica a 4-a din perioada Triodului ne pune înainte imaginea Izgonirii lui Adam din Rai. Cântările Triodului exprimă durerea lui Adam că a pierdut Raiul prin neascultare şi mai ales nostalgia acestuia după
Duminica a 5-a din Post (a Cuvioasei Maria Egipteanca) Marcu 10, 32-45 În vremea aceea Iisus a luat la Sine iarăşi pe cei doisprezece şi a început să le spună cele ce aveau să I se întâmple: Iată, ne suim l
„În vremea aceea au ieșit Iisus și ucenicii Lui prin satele Cezareei lui Filip. Și, pe drum, i-a întrebat Iisus pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că sunt Eu? Iar ei au răspuns Lui, zicând: Unii
Fraților, Hristos, venind Arhiereu al bunătăților celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare și mai desăvârșit, nu făcut de mână, adică nu din zidirea aceasta. El a intrat o dată pentru totdeauna în
La începutul secolului al 4-lea, în provinciile de la miazăzi de Dunăre, unde erau numeroşi credincioşi, a început cea mai grea prigoană cunoscută până atunci în Imperiul Roman. În acea vreme, Sfântul
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia X, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 128 „Nimeni nu poate vedea soarele dacă doarme și nici nu-și poate bucura privirile cu
În acest an, când în Patriarhia Română îi comemorăm pe toți duhovnicii și mărturisitorii din temnițele comuniste, cu pioasă și smerită cuviință ne îndreptăm privirea spre chipul iconic al
Biserica nu se teme de păcat. Dovadă e Sfânta Maria Egipteanca, pe care o sărbătorește de două ori pe an, dovadă și alți sfinți care au trăit la limita nebuniei, care s-au complăcut în cele mai grave
Postul Sfintelor Paşti în care ne aflăm este un timp al ascezei şi al pocăinţei. Acum suntem pe drumul pocăinţei pe care îl unim cu postirea noastră pentru a ajunge în Săptămâna Mare, când vom fi alături
La împlinirea unui an de la trecerea în veșnicie a arhidiaconului Lavrentie Țurcanu de la Mănăstirea Neamț, îl pomenim cu sufletul plin de evlavie și recunoștință pentru viața și învățăturile sale. părintele Lavrentie a fost un om al rugăciunii neîncetate, al jertfei și al iubirii necondiționate pentru Dumnezeu și aproapele său. Trăind o viață de monah consacrată lui Hristos, el a fost un stâlp de smerenie, înțelepciune și binecuvântare pentru toți cei care l‑au cunoscut.
Postul Mare este o oportunitate pentru creștini de a-și regăsi echilibrul și de a-și odihni sufletul în tumultul vicisitudinilor cotidiene și de a vedea Lumina, Adevărul și Binele în cadrul unei